Inima nu respectă reguli. [+18]

Capitolul VIII Si viata nu e roz e si ea o tarfa in mov.

Hey guys, long time no see, ei bine stiu ca am lipsit o vreme asa ca vreau sa ma revansez pentru asta, cred ca este cel mai lung capitol pe care l-am scris, asa ca enjoy rate and com! 

Kiss. 

PS. Nu am recitit capitolul deci scuzati greselile de tastare :D 

”Robert Silver Pov. 

Ca viata e roz doar atunci cand imbraca haine de tarfe..”

Noaptea care tocmai a trecut ma facut sa realizez cat de mult am ajuns sa tin la femeia cu care m-am casatorit dintr-un pariu. Inca nu imi vine sa cred ca an facut dragoste cu ea.

Am privit-o cum doarme si i-am mangaiat fata-i atat de fina. Am simtit cum inima imi tresalte si am privit-o din nou ca un lacom care abia acum isi recapata privirea si e dornic sa vada orice ii iese in cale, doar ca ea nu este orice sau oricine.

N-am sa las niciodata pe cineva sa ii faca rau, nu acum, cand am speranta ca poate pot iubii din nou, desi nu vreau sa stie in ce sunt bagat. Nu vreau sa stie de gasca sau de orice altceva din viata mea secreta. Desi am vaga impresie ca nu voi scapa de intrebari cand se va trezi si probabil ca ma voi trezi si cu vre-un pumn de la ea care avea sa imi puna in pericol egoul meu de macho. Mi-am scuturat capul amuzat de gandurile mele.

Am oftat si m-am ridicat din pat traversand canera si intrand in baie. M-am sprijinit de giuveta si am dat drumul la apa, privind cum curge.

Sunt asa un bou! Nu ar fi trebuit sa fac dragoste cu ea, nu acum cand Pesarillo este cu ochiipe mine. Am strans putina apa in causul palmelor si mi-a dat pe fata apoi m-am privit in oglinda.

Pufnesc, sun demn de dispret si nimic mai mult. Nu inteleg cum dracului m-an lasat dus de val  in halul asta?! Am continuat sa imi privesc fata de cretin si m-am abtinut cu toate puterile sa nu dau un pumni oglinzii ca sa o fac tandari pe jos. Bine, Robert, trebuie sa te calmezi si sa gasesti un mod prin care sa o ti de parte pe Eliza din toata povestea asta cu banda si mai ales sa o ti departe de Pesarillor.

Am inchis robinetul si am  iesit din baie, Eliza inca doarme si zambesc cand o vad cat deincoenta e. Amcoborat scarile si am intrat in bucatarie. Nu stiu cand viata mea a luat o intorsatura atat de radica insa acum nici ca-mi pasa.

Pentru prima data in viata mea sunt fericit si simt ca aici imi este locul. Nu stiu de ce am vaga  impresie  ca incep sa ma indragostesc, ca incep sa vad  in ea femeia care ma face fericit.

Am pus cafea si apa in filtru si m-am asezat  pe un scaun din fata mesei privind  in gol. Nimic nu mai e cum a fost. Parca ma invart in jurul cozii fara sa realizez nimic defapt.

Stiu ce am ed facut si cu toata ca nu imi place, trebuie sa o tin pe ea in siguranta si mai bine sa ma uraasca decat sa pateasca ceva din cauza mea.

Am auzit cand s-a trezit si mi-a trebuit toata taria mea de caracter sa nu fug direct in camera si sa o sarut pana o simt ca se lasa moale in bratele mele.

Ma ruduc de pe scaun si ma intorc cu fata spre geam cand am intuit ca va veni in bucatarie si am strans mai tare cana de cafea.

I-am simtit bratele care mi-au inconjurat corpul cu caldura lor si am inchis ochii bucurandu-ma la de senzatia atat de unica pe care doar ea putea sa mi-o ofere.

N-am mai rezistat si m-am  intors in asa fel  incat  i-am apucat  bratele punandui-le  pe pieptul meu si am privit-o in ochii aceia ciocolatii care imi fac stomacul sa se razvrateasca de fiecare data cand o privesc.

I-am mangaiat fata si mi-am spirjinit fruntea de a ei. O simt cum imi zambeste si imi musc buzele, vreau atat de mult sa o sarut uncat ma simt ca un drogat carfe tocmai a intrat in sevraj.