Inima nu respectă reguli. [+18]

Capitolul I Sunt sotul tau ai uitat?!

Da stiu ca este o poveste noua,dar chiar vreau parerea voastra intr-un com,m-am atasat foarte mult de idee si nu vreau sa o abandonez,asa ca am nevoie de parerile voastre :)  

 

Elizabeth Silver P.V.

 

Toate par sa mearga prost. Intai ma casatoresc cu un strain apoi in fiecare dimineata sunt singura si mai nou nici macar nu il vad decat la cina,nu ca asta e problema doar ca lumea ne crede un cuplu perfect,dar adevarul,ei bine adevarul este cat se poate de crud,nu avem sentimente unul pentru altul,suntem pur si simplu indiferenti,si poate asta cateodata ma scoate din pepeni,insa nu pot spune ca nu sunt fericita.

M-am dat jos din pat si am intrat in baie unde mi-am facut rutina zilnica apoi am coborat la bucatarie. Luand cutia cu cereale si laptele din frigider le-am pus pe masa intorcandu-ma catre bufet sa iau un bol,acolo lipit de blat era un bilet de la Robert sotul meu in caz ca nu stiati.

“Elizabeth,

Astazi vin mai devreme pe acasa pentru ca trec ai mei prin vizita. Ai face bine sa te imbraci frumos si sa te porti ca o sotie exemplara.

Robert.”

-De parca tu ai fi un sot exemplar.

Mi-am dat ochii peste cap si am in zece minute am mancat,nu imi sta gandul decat ca socrii mei vor ajunge aici si eu voi fi un bagaj de nervi.

Am mototlit biletul in mana si l-am aruncat la cos si am fugit repede in camera sa ma schimb,mai am fix treizeci de minute sa ajung la munca iar ei bine asta este cam putin la cat de inceata sunt eu.

M-am imbracat cu ce mi-a picat in mana si mi-am luat serviata de servici am urcat in masina si am pornit catre firma la care lucrez.

Sunt albinuta la o firma destul de mare,o firma care se ocupa bineinteles cu produse software,iar eu ei bine eu sunt tipa care tasteaza facturi si hartoage imense in documnte word,in mai putin de zece minute fiecare foaie.

M-am dat jos din masina si am intrat in incapere salutandu-l pe Jim tipul care e angajat sa deschida si sa inchida usa,sincer imi e mila de el,cine naiba vrea un post ca asta? Dar nevoia de bani de impinge spre orice nu? Macar el face ceva cinstit si asta ma determina sa am un respect foarte mare pentru el.

Cand am ajuns la birou pe el erau deja cateva teancuri de hartoage,ca deobicei gasesc teancuri cand vin si cand plec las biroul gol,a doua zi dimineata e la fel,cam asta e slujba mea.

Am lasat geanta pe canapeaua ce imi completeaza micuta incapere in care imi fac treaba si m-am asezat pe scaunul din fata calculatorului suflecandu-mi manecile camasii albastrepe care o purtam. Am luat primul document dezchizand word-ul si am inceput sa tastez,doar ca munca mea nu dureaza mult si in incapere intra Elena tipa care are grija sa faca rost de cafea pentru toti,mai pe scurt o secretara unviersala.

-Ca deobicei Elena,si mersi!

Aceasta imi zambi si iesi lasandu-ma din nou singura cu hartiile mele.

Mainile imi zboara pe taste ochii mei fiind atintiti in monitor,niciodata nu fac greseli si asta ma face sa imi iubesc slujba,insa cum gandurile mele nu stau niciodata locului mi-am adus aminte de vizita socrilor din seara asta. Mi-am dat ochii peste cap probabil a mia oara pe ziua de azi si am incercat sa ma concentrez doar asupra lucrului pe care il am de facut.

Cele sase ore care sunt scrise in porgramul meu se sfarsesc,si destul de obosita din cauza statului in fata unui monitor;ies din cladire luandu-mi la revedere si de la Jim,si urc in masina indreptandu-ma spre casa. Acolo am vazut masina lui Robert parcata si parca ceva in mine se schimba,corpul incepe sa imi tremure si sincer nu vad de ce,pentru ca oricum nu ne placem,daca nu ar fi fost pariul ala stupid acum imi puteam vede de viata linistita.

Am intrat in casa si l-am gasit pe canapea uitandu-se la Tv. Cand ma vazu imi facu semn sa ma apropii de el si m-am asezat pe canapea. Acesta isi intinse bratele spre mine si ma trase intr-o imbratisare,am marit ochii el nu face niciodata chestii din astea,apoi mi-am revenit repeta pentru diseara,trebuie sa fim cuplul perfect in fata altora,desi tot ce facem este doar o minciuna gogonata.

-La cat ajung ai tai?

Se uita la mine cu ochii aia ai lui albastrii si imi trage un zambet ugicator,oare sunt singura care nu il vede asa?

-Pe la sapte,ai cam jumatate de ora sa te pregatesti.

Am dat din cap si l-am sarutat pe obraz ridicandu-ma. Am fugit pana in camera noastra,logic ca imparteam aceasi camera era normal nu? Mi-am ales o rochita albastra nu foarte scurta si m-am imbracat,apoi parul doar l-am incretit usor aplicand un machiaj discret. Am coboratin living unde l-am vazut pe Robert schimbat intr-un costum frumos negru,nu pot sa neg ii sta bine,si vorba aia “Ceea ce e frumos si lui Dumnezeu ii place” ,mi-am permis sa imi clatesc si eu ochii putin,doar e sotul meu pana la urma nu?
Cand ma vede se indreapta spre mine fara sa spuna nimic,mainile lui incolacindu-se dupa talia mea lipindu-ma gentil de el.

-Ce..ce faci?!

Il privesc confuza si nu stiu ce vrea sa faca,acesta imi zambeste doar si ma saruta,mainile lui se strang mai mult pe talia mea,in timp ce mainile mele se impletesc in parul lui.

Dupa ce ma lasa fara aer in urma sarutului se desprinde de mine si imi arunca din nou acelasi zambet ucigator.

-Sunt sotul tau ai uitat?!