Inima nu respectă reguli. [+18]

Capitolul XIII Disperare. Robert Silver si...John Silver?!

Dupa un timp indeluungat, am venit si eu insfarsit cu capitolul XIII :) Sper ca v-a fost dor de Pesarillo, pentru ca acest capitol este plin de persoana lui :)) Sper sa va placa, pentru ca m-am chinuit la el. 

Acum nu stiu cat de mult o se potriveste melodia, insa dati play pentru o lectura mai placuta. 

*Da Gato? S-a intamplat ceva? 

Enjoy, vot and com!

_____________________________________________________________________________

Robert Silver Pov. 

3 luni, 3 saptamani, 3 zile, 3 ore. Simt cum disperearea pune stapanire pe corpul meu. Au trecut rei luni de cand impanzesc holurile spitalului, sperand ca se va trezi. Degeaba, ea ste la fel de inerta, la fel ca si in noaptea aceea cand am gasit-o. Simt ca de atunci am imbatranit zece ani.

-Haide chiquita, trebuie sa te trezesti, nu poti sa ma lasi singur..

Ii simt palma rece sub mainile mele si nu pot sa nu ma simt deznadajduit. Buzele mi s-ai atins de fruntea eum uar corpul mi s-a cutremurat. Nu se poate sa nu lupte, nu se poate sa cedeze pur si simplu.

Mama ei a venit si a vizitat-o acum cateva zile, nu a fost cea mai frumoasa intalnire, dar pot spune ca inca nu vreau sa ma ucida.

-Trebuia sa o protejezi,nu o sa o bagi in spital, prostule!

Imi spune dupa ce isi saruta fiica pe frunte, sincer sa fiu nu am vazut-o niciodata pe vestita Reina del Sur aat de vulnerabila, insa  e o mama si orice mama isi iubeste copilul.

-Stiu sunt un prost, dar o iubesc al dracului de mult si sunt foarte constient ca este numai vina mea pentru tot ce s-a intamplat.

-Ei bine, ar face bine sa isi revina, altfel esti in probleme Bonito.

Isi da parul pe spate si cu o ultima privire trista spre Eliza iese din salon. Cad pe scaunul de langa patul sotiei mele si imi pun capul in palme, este prea mult pentru mine si simt ca nu mai rezist, simt ca daca nu isi revine cat de curand am sa imi iau campii.

Telefonul incepe sa sune si  il scot din buzunar, privesc ecranul si poza lui Gato imi zambeste de pe display. Oftez si apas tasta verde ducand telefonul la ureche, stiu ca este ceva grav daca  ma suna, pentru ca stie ca sunt la spital.

-Si Gato, pasa algo? *

-Bonito, lucrurile se complica, Pesarillo vrea sa treaca la actiune si sa ii faca rau sotiei tale, mai bine l-ai impiedica inainte sa fie prea tarziu, este in drum spre spital, opreste-l pana cand nu e prea tarziu!

Imi strang palma in pumni si mai ca nu dau in ceva de langa mine, ce vrea sa faca?! Numai sa indrazneasca sa se atinga de un singur fir de par din capul ei ca este mai mult ca mort. Nu o sa permit sa las sa ii faca rau, nu o sa permit nimanui asta!

-Gato trimite-l pe James aici sa stea de paza pentru Eliza, cat timp eu o sa imi reglez toate conturile cu ratatul asta, am impresia ca nu o sa se lase pana cand nu ii dau un bilet dus spre iad.

Am inchis si am asteptat cam un sfert de ora pana cand a venit James, am dat mana cu el si am plecat lasandu-l pe el sa aiba grija de Eliza. Stiu ca este de incredere, eu insumi l-am testat deci clar nu o sa am probleme.

Il mai sunt odata pe Gato sa imi dea locul in care este Pesarillo acum. Insfarsit astazi totul o sa se termine, nu am de gand sa il mai las sa traiasca, nu atat timp cat este o amenintare pentru sotia mea. Nu atat timp cat vrea din nou sa ii faca rau persoanei la care tin eu cel mai mult pe lumea asta.

Dau buzna in micul apartament si il vad stand la birou zambind spre mine, ceva imi da impresia ca ma asteapta si nu m-am inselat.

-Bonito, stiam eu ca o sa apari, dar ia loc sa te servesc cu un wisky ceva?