Okay, acum chiar m-ai făcut foarte curioasă. Cum adică din obligaţie? Ce naiba ai făcut? Cred că ar trebuii să-mi spui şi mie dacă ai vrea cu adevărat să înţeleg ce se petrece aici. De ce nu te bucură prezenţa lui Justin? Ţi-a făcut ceva? Nu prea cred.. Pe mine ar trebuii să mă enerveze prezenţa Hannei şi chiar mă enervează mai ales că am aflat acum că stai cu ea din obligaţie, ce prostie.. De ce mă iubeşti? Cred că ar trebuii să încetezi, nu vom putea să mai fim niciodată împreună, şansele noastre s-au risipit.
Cum am ajuns acasă şi am despachetat bagajele, m-am pus pe scris scrisoarea lui Louis. De azi dimineaţă de când am plecat de la Paris până acum, la două noaptea când am ajuns acasă m-am gândit la un motiv pentru care Hanna îl ţine cu olbigaţia pe Louis lângă ea. Poate Hanna i-a spus, dacă nu stă cu el îl omoară, sau Louis a făcut ceva rău şi dacă se desparte de Hanna ea va spune tuturor. Atătea motive îmi trec în minte şi eu habar n-am care este cel real.
Am ieşit din cameră lăsând scrisoarea pe patul lui Louis. Când să ies afară, în tocul uşii m-am buşit de un corp ud, Louis.
-Ce cauţi aici? mă întreabă el uimit
-Ţi-am adus scrisoarea, ce puteam să fac?
-Mai stai, îmi spune el împingându-mă în mijlocul camerei.
-Nu mai vreau să stau.
-Te rog, îmi spune în timp ce buzele lui ajung cât mai aproape de ale mele. Eram cât pe ce să cad iar în capcana lui şi să cedez, dar atunci când buzele lui erau la un centimetru de ale mele i-am dar o palmă peste faţă, nu m-am putut controla.
-Pentru ce a fost asta? întreabă el cu mâna peste obraz.
-Voiam să plec, iar tu nu mă lăsai, duh.. Spun şi ies rapid din cameră.
Da, voiam să stau să-l sărut, să-l ating, dar mi-am amintit că eu am iubit şi nu e frumos să fac asta, el mă iubeşte, eu îl iubesc şi nu merită asta. Ce naiba, nu mă pot abţine.
Am intrat din nou la el în cameră sărind la buzele lui sărutându-le cu poftă. El mi-a apucat coapsele în mâinile lui în timp ce eu mi-am înconjurat picioarele în jurul lui. Poate este o prostie ceea ce fac acum, dar nu mă pot abţine, este ca un drog pentru mine. Sărutul lui îmi dă viaţă, atingerile lui fiori, el îmi dă iubire. Nu pot simţii pentru Justin ce simt pentru el. Acolo în inima mea Louis are un loc special pe care nimeni, niciodată nu-l poate înlocuii.
M-a lipit cu spatele de uşă în timp ce cu o mână o încuia, chiar nu voiam să intre mama sau tata peste noi. M-a dus spre pat aşezându-mă uşor pe el, punându-se şi el peste mine. Nu voiam să opresc acum ceea ce am început. Amândoi eram de acord cu asta, nimeni nu se impotrivea. Am aruncat toate gândurile departe lăsând acest moment să fie unul fericit. L-am lăsat pe Justin la o parte o perioadă de timp, şi ştiu că mâine voi regreta cumplit ceea ce fac acum, dar trăiesc momentul şi asta contează şi ce mai contează este că sunt alături de cel pe care îl vreau de mult timp, cel care are locul ăla special la mine în inimă, Louis.
