Pentru mine,somnul mereu a fost solutia pentru a uita. Am dormit multe ore,nu pentru ca eram obosita ,ci pentru ca eram ranita. Si a functionat. A mers cu primul,cu celalalt,si cu celalalt. Dar tu? Tu mi-ai invadat visele. De fiecare data cand inchid ochii incercand sa adorm,imi apari in fata. Imi apari zambind,strangandu-mi mana. Imi apari asa cum eram noi doi odata. Si eu apar. Alaturi de tine. Si zambesc. Ah..am cam uitat in ultimele zile sa zambesc. Nu ma refer la zambetul acela aparut in urma unei glume spuse. Ma refer la zambetul venit din suflet. L-am uitat odata ce tu ai uitat de noi.
In fiecare zi de cand tu ai plecat,am incercat sa fiu tare. Sa merg dreapta pe strada,sa nu imi vada nimeni lacrimile. Am reusit. Dar seara,seara evadeaza amintirile. Seara imi dau seama ca am trecut iar prin locurile in care odata nu vroiai sa ma lasi sa ies din bratele tale. Imi dau seama ca am trecut singura,fara tine,si ca probabil noi doi nu vom mai merge din nou pe acelasi drum.
Iar tu,imi vei mai bantui visele pentru mult timp..
CITEȘTI
Ce Mai Faci?
Short StoryNu te teme niciodată de umbre, ele arată doar că există lumină în apropiere!
