N-am plâns că-mi era dor, că mă durea sau că eram tristă. Am facut-o pentru că aveam nevoie să merg mai departe. E greu să renunți la trecut. Degeaba ai șters pozele și numarului lui din telefon, amintiriile nu se șterg cu "delete" sau cu o carpa si cateva pulverizari de pronto. Nu se șterg nici măcar cu timpul, dar se acopera, se înlocuiesc și se lasă la prafuit in podul sufletului.
Am fost atâta timp convinsă de faptul că poți fi fericit și singur trebuie doar sa lași timpul sa treacă și că adevărata fericire e cănd ești împacat cu tine încăt acum când îmi dau seama că nu-i deloc așa sunt bulversată. M-am mințit singură și-am făcut-o așa de bine. Aș putea juca teatru cu ușurință. Adevărul e că avem nevoie de cineva și din păcate, nu de oricine,
CITEȘTI
Ce Mai Faci?
Short StoryNu te teme niciodată de umbre, ele arată doar că există lumină în apropiere!
