Sclava Împăratului. Regina Fără Sa Știe

Lupta II

- știam eu . Spune regina.

- doar nu vreți sa porniți o lupta aici nu ?

- de ce nu ? Spun eu .

- mai bine pe câmpul de lupta în jumătate de ora este bine? Spune regina

- fie . Fără ajutoare decât tu și micul gunoi . Spune mama arătând sper sora lui Cornelius

- fie . Și tu doar cu mucoasa asta .

- s-a făcut.

- apropo . Noi îl avem și pe Cornelius. Spune Béatrice.

Mă uit către el iar acesta sper mine.

- alege pe cine vrei . Îi spun indiferenta .

- îmi pare rău mama . O aleg pe Valery . Ea a venit cu mine aici . Nu o pot lăsa.

- Nu vreau sa mai vii în castelul ăsta niciodată dacă te duci cu ele . Vei fi renegat . Nu o sa mai fi rege și nu vei avea avere .

- mie îmi convine . Mergem ? Spune către mine și mama .

- sigur . Am plecat din castelul reginei Kenna și am așteptat-o pe câmpul de lupta .

Mama deja pregătise planul totul era aranjat însă planul era fără ajutorul lui Cornelius.

- vreau sa particip și eu la asta . Spune acesta privind o pe mama.

- nu știu cum vei ajuta tu în asta . Însă mulțumim ca ni-te ai alăturat.

- eu țin cu voi . Mama este rea din tot deauna . Când eram mic am stat singur cu Béa și bona . Ea mereu făcea planuri de distrugere și de lupta. Nu îmi amintesc sa fi petrecut o zi împreună fără sa aducă aminte de ceea ce face fără sa vrea sa se răzbune . Niciodată nu i a pasat de noi . În schimb s-a atașat mai mult de Béatrice acum deoarece vrea sa distrugă tot ce o enervează pe mama .

- îmi pare rău. Spun și îl îmbrățișez.

- nu este vina ta . Mama este de vina .

- defapt . Îmi pare rău și pentru faptul ca acum nu o sa mai fi tu rege . Sigur asta ai vrut mereu .

- nu este adevărat . Mereu am vrut o viață normală însă nu am avut-o .

Kenna și Béatrice se îndreaptă sper noi triumfătoare de parca știu sigur ca lupta o sa fie câștigată de ele .

- știi deja ce au făcut nu ? Mă întreabă Cornelius

- observ . Spune mama și cu mine în același timp .

O armata de oameni cel mai probabil vampiri erau în umbra .

- sa înceapă lupa ! Țipă Kenna cât de tare poate .

- dacă veți pierde ? Le strig eu înapoi.

- regatul e al mamei tale . Iar dacă voi veți pierde . Veți fi oameni normali .

Era o alegere dificila . Normalitatea nu ne stătea în fire . Adică mamei mai mult . Cu siguranță ar murii încercând sa devină dinou vrajitoare . Mereu considera asta cea mai frumoasa poveste . Când eram mica îmi spunea povesti despre lumea vrăjitorilor însă niciodată nu a dat de bănuit ca ea este vrajitoare .

- acceptam ! Striga mama .

Kenna pornește niște fulgere dintre care unul lovește pământul din fata noastră. Următorul îndreptat de mine era lângă piciorul Kennei .

- data viitoare mai aproape . Spune mama mai mult în șoaptă.

Ea o lovește pe Béatrice în picior aceasta căzând pe jos și lovindu l mai apoi pe Cornelius .

Acesta era nervos și cu toată puterea lui o lovește însă era mai puțin de un sfert din puterea mea ceea ce făcuse.

- Cum ar putea sa aibă mai multa putere ? O întreb pe mama .

- nu putem face asta acum .

- luptați cu cei de pe margine. Spun eu însă mama îl oprește în timp ce doboară un copac în fata reginei.

- nu . Ar fi mai dificil. Suna l pe tatăl tău . Spune aruncându mi bagheta . O sa avem noi o armata .

După câteva secunde de vorbit tata a înțeles iar în nu mai puțin de un minut a apărut și vorbea cu vampirii de pe margine . Aceștia erau acum de partea noastră .

Lupta a durat în juru de o ora în care regina Kenna a pierdut .

In acela moment mama o lovește cu o raza alba și puterea ei este a mamei la fel și Regatul.

Într o fracțiune de secunda Béatrice care mai avea puteri mă lovește pe mine și pe Cornelius cu o raza mov . Mama a țipat un " nu " puternic și Béatrice a rămas fără suflare imediat.

- ce se întâmplă? Spun privindu mi mâinile și capul mă durea îngrozitor.

- Se întâmplă ceea ce nu trebuia sa se întâmple niciodată . Sunteti singurii vrăjitori care acum au devenit oameni .

Îmi pare nespus de rău însă m-au părăsit rău de tot ideile dar au revenit acum. Sper sa mă iertați și multumesc pentru o mie de ochișori. Sunteți geniali mă bucur ca îmi mai citiți cartea și sper sa mă revanșez cumva pentru lunga mea întârziere .

A.p. voiam sa va întreb ce porecla sa îi dau lui Cornelius pentru ca nu îmi place sa îi scriu numele foarte lung mereu . Așa ca lăsați propuneri în comentarii și eu o sa aleg o porecla . 😍😍😙😘😚 inca o data scuze de întârziere și Mulțumesc pentru o mie .