Capitolul 20

600 23 6
                                    

-Tata! Strig eu. Bine ca imi raspunde. Tata! Strig eu, de data asta mai tare.

-Ce e? Striga el din bucatarie. Cobor scarile si intru in bucatarie. Il vad scotand mai multe farfurii, iar cand ma vede, se indreapta spre mine si mi le pune in brate. Ce dragut. Multumesc, dar nu trebuia. Si imi mai si zambeste. Tipicul umor al lui tata.

-De ce atatea? Intreb eu ridicand o spranceana.

-Pai diseara vin la noi matusa Dolly si unchiul Henry, plus bunicii tai.

-Matusa Dolly?! Strig eu extrem de mirata. Nu poate sa vina aici. Nu de Craciun! Ultima data a inceput sa ma prinda de obrajori, spunandu-mi cat de mare am crescut, desi ne vazusem cu doua zile inainte. Era cat pe ce sa scap farfuriile pe jos. De ce vine aici?, ma plang eu.

-S-a autoinvitat, zise tata scotad tacamurile. Doar stii cum e.

-Mda... si la cat vine? Continui eu.

-Pe la sase vor veni toti.

-In trei ore?

-Da. Nu mai zic nimic si ma duc in sufragerie, asezand farfuriile pe masa. Nu vreau sa vina aici. Nu am chef sa ma innec in pupicurile ei si sa imi spuna din cinci in cinci minute cat am crescut. In schimb de unchiul Henry imi place. Cand eram mica ma jucam cu el Monopoly, si evident eu castigam. In schimb eram terorizata de glumele sale cu: ''cioc cioc''. Termin de aranjat masa si ma indrept inapoi catre bucatarie.

-Tata.. uhm.. anul asta avem brad? Intreb eu stand in usa, rezemandu-ma de ea, cu mainile incrucisate. Tata doar se uita la mine ridicand o spranceana si zambeste.

-Nu te-ai dus pana acum in garaj? Ma intreaba el apropiindu-se de mine.

-Uhm-, chiar cand voiam sa raspund o bufnitura s-a auzit in sufragerie. Am intors capul si l-am vazut pe Adam stand in fund pe jos, si bradul langa el. Am izbucnit imediat in ras cand l-am vazut cum statea. S-a uitat urat la mine si a inceput si el sa rada. Tata isi pune mana pe umarul meu si zambeste.

-Duceti-va sa il impodibiti, termin eu aici. Eu merg catre Adam si ii intind mana ca sa il ridic. In schimb, el ma trage si cad peste el. Ma uit adanc in ochii lui caprui iar el imi zambeste. Ma trage intr-un sarut tandru, pe care il transforma intr-unul pasional, introducandu-si limba in gura mea. Il lasam sa exploreze fiecare coltisor, iar cand limba lui a gasit-o pe a mea, am simtit o explozie de placere. A accentuat sarutul, punandu-si palmele pe fesele mele. M-am desprins din sarut, facandu-l pe Adam sa faca o fata de catelus. Si Doamne! Era asa de dragut! Imi venea sa il pufi pufi toata ziua.

-Haide. Ajuta-ma sa impodobesc bradul, ii spun ridicandu-ma.

-Impodobeste mama bradul! Incepe el sa cante, facandu-ma sa rad. Il trag de mana si urcam scarile. Ridic trapa si cobor scarile ce duc la pod, incepand sa urc. Il trag pe Adam dupa mine si incep sa caut printre cutii decoratiile. Am cautat peste tot, dar nu sunt nicaieri. Ma intreb unde ar putea fi.. anul trecut mama le-a adus aici dupa ca am strans bradul.. Da, da, ştiu că am cumpărat şi anul ăsta, dar dacă le combinăm pe toate cele pe care le avem, o să arate şi mai bine. Continui să caut, dar nu reuşesc să le găsesc. Ma uit din nou in raftul cu care am inceput si imi cade ceva pufos in cap. Ma uit in sus si vad beteala care atarna de pe raftul de sus. Zambesc invingatoare. Ma intind dupa cutie dar nu ajung. Incep sa sar ( de parca asta chiar ar ajuta), dar tot nu ajung. Ce mica sunt! Adam vine langa mine si se intinde putin si reuseste sa o ia, intinzandu-mi-o.

-Poftim piticot, spuse el sarutandu-ma pe frunte. I-am dat un pumn usor in umar, facandu-l sa rada. Ne-am intors in sufragerie cu Adam in urma mea, umbland de zor pe telefon. Habar nu am ce face si sincer nu prea imi pasa.. doar ca ma deranjeaza faptul ca nu ma baga in seama. Cand am ajuns in sufragerie pomul statea in ''picioare'', daca pot sa zic asa, si tata statea si butona telecomanda. Asez cutiile pe jos, langa brad, si ma uit la tata. Isi ridica ochii din televizor si ma intreaba.

Stay highUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum