Fix asta ii mai lipsea. Detentie. Pentru ca nu si-a facut o amarata de tema. Dar cand altii veneau la scoala fara caiete, sau chiuleau, ori nu-i mai vedeai cu saptamanile, pe asta nimeni n-o vedea. Ah da, el era cel mai bun student din liceu. Iar asta insemna ca trebuie sa fie ca un mini-robotel, dupa cate se intelegea. Nu era indeajuns ca nu se simtea deloc in apele lui, acum mai trebuia sa stea 2-3 ore la detentie. Iar mama lui ce ar fi spus despre asta ?
Hobi a oftat si si-a aranjat camasa sifonata, apoi si-a pus mana pe abdomen, in zona stomacului. I se facuse putin foame, caci inca nu-si mancase pachetul pe care mama lui i-l daduse. Nici macar nu se sinchisea sa-l deschida. Pe o parte ii era putin foame, pe cealalta simtea ca vomita cand vedea mancare. Nu voia.
In clasa a intrat in cele din urma "domnul profesor", cu laptop-ul sau micut in mana. Hobi il urmarea tacut cu privirea, pana ce linistea a fost distrusa tot de el.
"ㅡBuna seara. "
El l-a privit putin sceptic, apoi si-a lasat laptop-ul pe catedra. S-a apropiat de banca unde tocmai luase loc Hobi, privindu-l cu superioritate. Apoi, s-a aplecat spre roscat, sprijinindu-se cu podurile palmelor de suprafata bancii.
"ㅡJung Hoseok. "
El si-a lasat capul in jos respectuos, asteptand continuarea.
"ㅡCati ani ai tu ? "
"ㅡApoape 16. "
"ㅡArati foarte bine la o varsta atat de frageda. "
Pe asta ar fi trebuit sa o ia ca pe un compliment ?
"ㅡMultumesc. "
"ㅡUita-te la mine. "
Cum ar fi putut sa o faca ? Statea de vorba cu profesorul sau, nu cu unul din prietenii lui sau cu.. Inima lui a tresarit iar, dureros de tare. Asta ii adusese iar aminte de Yoongi.. Pe el il putea privi in ochi cu foarte mare usurinta si se putea simti comod. Doar cu el.
"ㅡDar sunteti profesorul meu .. "
"ㅡEi bine, sunt un profesor caruia ii place sa fie privit in ochi cand vorbeste cu o persoana. In special una amabila. "
Hoseok se simtea si mai ciudat. Dar nu intr-un sens rau. Ci unul bun. Simtea ca incordarea incepea sa-i dispara. Totusi, ceva in el continua sa-l tensioneze.
"ㅡAsadar fa-mi pe plac. "
Dupa cateva momente scurte in care a procesat tot, si-a facut curaj si si-a ridicat lent privirea spre baiatul din fata lui. Inima aproape ca ii intepenise. Avea doi ochi albastri, cel mai probabil purta lentile de contact. Dar erau captivanti.
"ㅡAm auzit ca esti foarte bun la engleza. "
De unde auzise acestea ? Si apoi, Hobi ? Bun la engleza ? Poate datorita lui Yoongi..
"ㅡDe asemenea, am auzit ca faci meditatii cu cineva care te invata foarte bine. "
Si din nou, inima lui Hobi a tresarit si a inceput sa pompeze cu multa presiune.
"ㅡDa. "
"ㅡAsa ca vreau sa fii la fel de bun si la orele mele. Iar asta presupune sa pui in aplicare tot ce te invata profesorul tau de meditatii. " a spus privindu-l tot mai atent in ochi.
Hobi nu stia ce sa spuna. Credea ca ceea ce i se spunea era un sfat ca de la profesor la student. Dar nu incerca sa citeasca dincolo de cuvinte.
"ㅡBine ? "
Roscatul a dat din cap intr-o silentiozitate fortata.
"ㅡPoti sa pleci. " i-a permis domnul profesor, iar Hoseok s-a ridicat si si-a luat ghiozdanul in spate, grabindu-se sa paraseasca incaperea.
Din urma lui, privirea baiatului ce ii tinuse "morala" il urmarea atent, ochindu-i in special posteriorul, pana cand roscatul a parasit incaperea. Dupa ce a iesit, a lasat un oftat zgomotos si plin de usurare sa-i evadeze printre buze.
"ㅡIisuse.. "
Hobi chiar era intimidat de acel nou profesor. S-a grabit spre iesire alergand iar cand s-a vazut afara, s-a oprit pentru a-si trage sufletul. Nici macar Jimin nu mai era prin preajma, lectiile se terminasera de jumatate de ora.
"ㅡHei Hobi ! " o voce subtire l-a speriat si l-a facut sa tresare, privind in urma. Jungkook se apropia de el privindu-l ciudat. Parea oarecum ingrijorat .
"ㅡEste si Taehyung cu tine ? " a fost prima intrebare pe care roscatul i-a pus-o, privind de jur imprejur.
"ㅡNu. Trebuie sa ma intalnesc cu el la cafenea, ar fi bine sa mergem impreuna acolo. "
Hoseok a suspinat, apoi a aprobat tacut. Si si-au vazut de drum, impreuna.
"ㅡAm observat ca nu te simti foarte bine. Stiu ca poate nu-ti face placere sa vorbesti despre asta, dar daca vrei, eu sunt aici. "
"ㅡE in regula Kookie.. Oricum nimeni nu ar intelege.. "
Jungkook il privea pe Hoseok cu mila, deja banuind despre ce era vorba.
"ㅡE vorba de acel profesor, Yoongi ? " a intrerupt Jungkook linistea, fara a se mai lasa tras inapoi de niciun sentiment.
Ochii lui Hobi s-au bulbucat instantaneu. Nu stia ce sa raspunda. Nu stia cum sa o spuna.
"ㅡCe te face sa crezi asta ? "
Jungkook a inspirat adanc. Se pregatea sa vorbeasca, sa ii spuna lui Hoseok tot adevarul, asa poate ca i-ar fi deschis ochii si l-ar fi facut sa inteleaga ca nu era bine ceea ce se intampla.
"ㅡAcum ceva timp.. " insa satenul a fost intrerupt de o alta voce, din departare.
"ㅡJungkook, Hobi ! Aici ! "
Au privit ambii in directia de unde au rasunat strigatele. Taehyung le facea cu mana la intrarea in cafenea, pentru a-i chema.
"ㅡCe spuneai ? " i-a amintit Hobi despre ceea ce incepuse, dar Jungkook a zambit scurt, mangaindu-l pe umar.
"ㅡNimic, iti voi povesti altadata. "
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
