Urmează-ți Visul!

Capitolul 21

Am avut un concurs la vechea carte. Am ales două câștigătoare atunci! Fiecare trebuia să-mi de-a 2 replici.
Câștigătoarele au fost: Geo12233 și Sare_Pe_Rana

《Replicile impuse sunt cu scrisul înclinat!》
*********

    Cum e să eșuezi? Negi și dai vina pe cineva sau îți asumi fiecare decizie luată pe tot parcursul drumului. Toți aleg prima variantă, deoarece e mult mai ușor să-i pasezi vina altcuiva. Poate chiar e sănatos să faci asta. Să îți tot repeți în cap: "Nu, nu e vina mea!", "Tu ești de vină, nu eu!", "Din vina ta s-a întâmplat tot ce s-a întâmplat, nu din a mea!", "Cred că este o greșeală, pentru că nu are cum să fie așa!", "Nu se poate așa ceva!". Să cazi într-o groapă care nu se mai sfârșește. O groapă plină cu minciunile care tot ți le spui, doar ca să te prinzi de ceva ca să nu cazi, dar din păcate, s-a rupt acea chestie, tot ce îți mai rămâne să faci este să plutești în groapa aia fără fund împreună cu minciunile pe care ți le creezi.

     E ca și fericire și tristețea. Nu poți aprecia fericirea dacă nu ai fost vreodată trist. Asta se aplică și la succes și eșec. Nu poți să-ți dai seama cum este adevăratul gust al succesului dacă nu eșuezi măcar o dată. Dar pentru asta trebuie să-ți asumi tot ce faci și ce spui. Învață din acel eșec și o să reușești să nu mai faci greșeli. Dar oare se mai numește eșec dacă ai învățat ceva din el?

****

     — Erick, nu ai vrea să ieșim cu Josh și Brook? Îl întreb în timp ce stăm amândoi în patul din camera mea, eu stând cu capul pe pieptul și el jucându-se în părul meu.

     — Nu știu ce să zic..., nu prea am chef să ies afară.

     — Atunci, îți spun eu ce trebuie să zici, răspunsul este da. Numai am ieșit de mult cu ei și chiar vreau să-i cunoști mai bine și să ne petrecem timpul împreună.

     — Încep să mă întreb de ce nu te-am aruncat până acum pe geam.

     Când aud ce spune mă retrag de lângă el și mă ridic din pat. Merg până în fața patatului, îmi pun mâinile în șolduri, încerc să-mi pun cel mai bun rânjet pe față și spun:

     — Poate pentru că mă iubești și nu ai putea să trăiești fără mine!

     — Neh, pentru că nu vreau să mă omoare tatăl tău și după să mă dea la pui de găină ca să mă mănânce.

    — Aa, da? Lasă că vezi tu acum, nu o să mai apuce să te omoare tata pentru că o să o fac eu acum. Spun și mă reped spre o pernă.

     Iau repede o pernă și încep să dau în el unde apuc. Pentru o secundă nu am fost atentă, și am primit o pernă în față care m-a dezechilibrat și am căzut pierzând din dezavantaj. Îl văd pe Erick cum se urcă pe mine și își apropie capul ușor de urechea mea.

     — Ce ziceai de acea ieșire cu Brook și Josh?

     — Că vreau să ieșim, pentru asta ar trebui să fim gata în douăzeci de minunte. Spun și se dă jos de pe mine, dar nu înainte să-mi lase un sărut pe frunte.

     — Păcat, am fi avut niște clipe de neuitat! Spune cu un rânjet care îmi dă de înțeles la ce se gândește.

     — Hai că m-ai dat pe spate cu asta, armăsarule, ajută-mă să mă ridic din pat ca să mă pregătesc.

     — Nu te ajut, îți stă mai bine în pat. În plus, o să îmbătrânesc în timp ce o să te aștept pe tine...

     — Nu trebuie să mă aștepți, sunt deja îmbrăcată după cum vezi, doar îmi iau o jacheta de blugi, geanta și mă încalț.