Trădare? Este un sigur cuvânt, dar care exprimă atâtea sentimente. Dacă te trădează un prieten, ești dispus să-l ierți sau aduci niște acuzații înainte să auzi toată povestea?
*****
- Catlin Walker? O întreb cu speranță în glas, de parcă totul atârnă de răspunsul ei.
- Cine vrea să știe? Îmi răspunde ușor agitată.
- Ăăă...
- Dacă m-ai oprit din drum doar ca să te bâlbâi și să pari o ciudată, atunci îți spun pa!
- Nuuu, stai! Eu sunt...
- Văd că tu ești, doar nu ești Măicuța Tereza! Zi ce vrei, dar nu mai sta ca muta de față cu mine.
- Nu te-ai schimbat deloc, ești la fel de înfiptă!
- Cum îți permiți...
- Sunt Edith Martin! Îi spun hotărâtă.
- Îmi pare rău, dar nu cunosc nicio Edith Martin...
- Vina mea, am fost adoptată și mi s-a schimbat numele în Edith Martin, înainte mă chema Edith Turner!
- Noi două nu avem ce să vorbim, pa! Îmi spune tare și răspicat.
Dă se plece și să-și deschidă portiera de la mașină, dar sunt mai rapidă decât ea și o trag spre mine cu o mână și cu cealaltă îi închid portiera mașinii.
Mă uit spre Erick ca să-i cer ajutorul, iar el înțelege mesajul și lasă pungile jos ca să vină spre noi.
Când Erick este destul de aproape, Catlin începe să se zbată până reușește să se elibereze și să strige cât poate de tare:- Să știi că dacă ești mai mare și eu mai mică, asta nu înseamnă că nu pot să-mi înfing piciorul între cracii tăi! Ai înțeles, ouă scurte?! Îi strigă lui Erick în față în timp ce îl amenință cu degetul.
- Eu îți sugerez să-ți stăpânești crizele de isterică și să vorbim într-un loc mai retras. Îi răspunde Erick în aceași manieră.
- De unde să știu eu că nu vrei să mă înfingi în acadeaua ta?
- Eu am ochi doar pentru micuța dansatoare!
- Pentru cine ai tu mă ochi? Și care eu credeam că sunt singura nebună...
- Catlin, doar trebuie să ne asculți! Știu că e totul prea brusc și că...
- Băi, voi sunteți sănătoși mintali? Am venit și eu la magazin și vii tu să-mi spui că ești Edith Turner! Și ce ar trebui să fac acum? Să cad pe spate pentru asta? Eu nici nu știu de stau acum să vă aud toate balivernele. Eu plec de aici!
Nu atât de repede, domnișoară Walker! Nu atâta timp cât mi-am făcut propriile reguli!
- Stai pe loc! Vrem doar să discutăm cu tine, iar tu te comporți ca o încuiată mintală! Ce dracu e atât de greu? Doar atât îți cerem! Mergem într-un loc retras și discutăm ca niște persoane normale. De ce vrei să complici lucrurile? Îi zic impunătoare.
- Vorbim doar dacă îmi spui ceva ce doar eu și Edith știm!
- Pot să-ți spun mai multe lucruri: femeia care a avut grijă de noi o chema Beth și când am plecat ți-am dat o brățară! Ca să nu mă uiți, ceva simbolic, o mai ai?
- Cât de mult te-ai schimbat..., și normal că o mai am! Dar ouțe pârlite cine e?
- Sunt chiar aici! Spune Erick ofensat.
CITEȘTI
Urmează-ți Visul!
Novela Juvenil- De ce ai făcut asta? De ce nu mi-ai cerut părerea? De ce ai ales să distrugi totul și să te bagi fără să știi? - Am crezut că te ajut... - Mereu crezi asta și uite unde ajungem, Edith! Acum ce facem? - Presupun că trebuie să te gândești și...