Știu. Nu am nici o scuză pentru timpul în care am lipsit. Am avut mici probleme în relație și cu tatăl meu. Deci nu am stat prea bine emoțional săptămânile astea. Chiar aș avea nevoie să vorbesc cu cineva urgent. Simt că am ținut prea multe în mine.
Și îmi pare foarte rău dragi cititori, sunt un scriitor oribil, voi sunteți niște persoane grozave care citesc cartea aceasta și mă sprijiniți constant dar eu ce fac? Nu postez la timp și fac capitolele cu multe greșeli și chiar încerc din e răsputeri să vă fac fericiți. Mulțumesc mult. Nu am crezut vreodată că o fantezie nebună de a mea va fi citită atât de mult. Mulțumesc. Șii îmi pare rău nu mai am un traducător și corector bun pentru cartea asta deci îmi pare rău pentru greșeli și timpul de scriere.
Și vreau să mulțumesc mult unei persoane speciale speciale pentru mine și o prietenă de nădejde care ma sprijinit întotdeauna și încă o face în ciuda distanței.
DiaLoverQUEEN
Te iubesc draga mea și mulțumesc!!! Ești un înger!
°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°
Jullyetta pov.
Privirea mea cade pe fereastră, camera este liniștită se aud doar picuri care se preling pe fereastră.
"Totul este așa de anost..."
Am un sentiment de neliniște de câteva zile... După atacurile constante ale acelor lupi.
"Oare ce vor...?"
-Oi! La ce te gândești?
-Huh? Tu erai Ayato...
-Hey ce se întâmplă cu tine.?
-Ayato... Am un sentiment rău...
-Vine eclipsa. *șoptește punându-și mâinile pe șoldurile ei *
-E...de rău?
-Puterile noastre sunt nefolositoare. Suntem la fel de vulnerabili ca oamenii.
-...Eu... *oftez*
-Jolly...*vocea lui Ayato mia sunat în urechi iar respirația lui mia lovit gâtul * Lasămă săți sug sângele.
-Nu.
-Nu era o întrebare. *rânjește și îi sărută gâtul*
-N.nuu. Ayato! Tu nu te maturizezi niciodată?! *am țipat iritată la el *
-Hmm... Stai să mă gândesc... *și-a așezat degetele pe bărbie într-un mod jucăuș * Nup. Îmi place să fiu încă un copil. Deci, acum nu mai ai scăpare.
Când spune asta mă înroșesc înstant. Nici nu apuc să îmi ridic privirea că am fost trântită de raftul din cameră.
-O femeie atât de pervertită. Bucurându-se la gândul că îmi voi înfige colți adânc în pielea ei... Te bucuri?
-Eu...
-Shhh. Nu trebuie să vorbești. Lasămă să știu doar cât de mult o vrei.
Buzele lui iau făcut conturul gâtului, sărutândul și alintândul cu limba doar ca mai apoi să se oprească direct pe locul sensibil al ei.
-Iada... (nu)
-Urusai... (taci)
Imediat colți lui sau prăbușit în pielea ei albă lăsând câteva șiroaie de sânge să curgă printre buze. Ayato a mormăit la gustul sângelui ei apoi a zâmbit cu puzele pătate de crimson. (culoarea sângelui)
-Numi spune că deja te exciți femeie perversă.
-T.. Aci!
-De ce să tac când știu că te fac să te simți atât de bine?
-Stop... Ayato!
-Cred că ne vom distra în seara asta.
-Nu Ayato! Nu putem acum... Ahh! Dute naibi și maturizeazăte!
-Nu ești niciodată prea bătrân pentru a face chestii de-astea. *îi pune mâna pe sub rochie *
-Ahh.. Mnuuu
-Tu spui nu dar corpul tău spune da. "Oh, o voi devora pe toată"
-Ahh... Bine... Dar să fie repede.
-Hm? Ce să fie?
-Baka!
-Nu voi ști dacă nu îmi spui.
-Ayato... *geme* iamă...
-Hmmmm ce bine sună... *se apropie de urechia ei mușcândo *
-Ahhhh.
-Atât de sensibil numai pentru mine? Hmmm te voi lua din toate părțile prunc.
-Bine... Iamă.*timeskip sex scenes *
°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°
Rose pov.
Stau în limuzină așteptând să ajungem la școala de noapte. După ce am simțit că mișcarea mașini sa oprit miam luat ghiozdanul și am ieșit din mașină. "încă...încă am sentimentul că sunt urmărită cu atenție. Ochii cuiva mă urmăresc și mă studiază de la distanță"
-Oi! Oi! Rose!*Mike*
-Ce mă!?
-Păreai pierdută în gândire.
-Aha. Hai să mergem că întârziem.
![](https://img.wattpad.com/cover/131268871-288-k716652.jpg)
YOU ARE READING
Diabolik Lovers The legend of the Rose
VampireTrebuia să-mi dau seama că nu era de bine când tata mi-a spus că voi merge la un prieten de al lui... Ce am descoperit a fost șocant. Totul a fost familiar totul a fost terifiant. Adevărul ne-a lovit din plin. Și totuși am dezvoltat sentimente pent...