Tată..

89 12 6
                                    

Am fost tată-n cimitir
Să-ți sădesc un trandafir
Și când am vrut să îl ud
S-a deschis ușor cântând
Parcă era vocea ta
Ce dulce mă alinta
Și mă mângâia duios
Lacrima ce-mi pica jos
Parcă te-auzeam zicând
"Fata tatei" și oftând
"Am plecat sus și te văd
Dar să mă întorc, nu pot
Te rog fată, nu mai plânge
Că inima mi se frânge
Știu că ți-este greu în lume
Dar pământu' jos mă ține
Și să știi că-s lângă tine
Seara când te uiți la stele
Să știi că sunt printre ele
Sau când vântul te adie
Eu sunt când mi-e dor de tine."

De la magia iubirii la realitatea durăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum