Nimphadora Tonks

34 3 0
                                    

         Trecuseră două săptămâni de când Regulus a aflat că Lordul Întunecat era nemuritor. Iar de atunci bătrânul din seif nu i-a mai spus nimic. Nici măcar nu vorbește când el trece pe acolo  ca să-i ducă mâncare și apă.

          Lordul o luase razna când a văzut că scumpa lui carte a dispărut, dar  nu și-a dat seama că Regulus a luat-o. Acesta a pus o grămadă de mortivori să caute cartea, dar nu s-a gândit să caute în propriul lui seif. Iar după două săptămâni de căutări, cartea nu a fost găsită.

                                ***
          Regulus se plimba prin Gringotts cu o față serioasă. A mers spre seiful 626 și a intrat. După ce a făcut lumină și a așezat mâncarea și apă pe podea, a vrut să iasă din seif, dar vocea bătrânului la oprit.
 
          --- Stai!

         Cuvântul la șocat pe Regulus. Bătrânul nu mai vorbise cu el de două săptămâni.

          --- De ce ?

          --- Pentru că am ceva pentru tine, i-a răspuns batrănul la întrebare.
         
           Acesta a rupt o foaie din carte și i-a întins-o lui Regulus.

           --- O să crească la loc în câteva ore, a spus el.

           Regulus a luat foaie și s-a uitat la ea. Nu a apucat să vadă titlul, pentru că bătrânul i-a spus să o citească când este singur.  Așa că acesta a pus foaia într-un buzunar și a ieșit din seif.

             După ce a ieșit a simțit că cineva îl privea, iar când s-a întors a văzut-o pe Andromeda, sora Narcissei și a lui Bellatrix.

             --- Andromeda! A spus el surprins, nu și-a mai văzut verișoara de ani buni din cauză că ea era ca și Sirius.

           --- Mamă, cine este omul acesta?

           Doar atunci când a vorbit, Regulus a observat-o pe fetița care o ținea de mână pe Andromeda. Fetița părea să aibă 6 sau 7 ani.

           --- Bună,  numele meu este Regulus, a spus acesta punându-se pe genunchi ca să fie la aceași înălțime cu fata.

           Regulus a observat că fata avea părul roz. El știa că aceasta era un metamorf, pentru că a mai intalnit-o când era mai mică,  dar probabil că ea nu-l mai ținea minte.

          --- Nimphadora Tonks, dar aș prefera să-mi spui Tonks.

           Regulus i-a zâmbit cu căldură și i-a atins părul, iar Andromeda se uita șocată la el.

          --- Nu-ți place numele pe care îl ai?

           Tonks a scuturat din cap într-un mod care o făcea adorabilă.

           --- Nici mi-e nu-mi plăcea al meu când eram mic. Nici acum nu-mi place foarte mult, dar m-am obișnuit. A spus Regulus.

           --- Numele tău e frumos, al meu este lung și urât, i-a spus ea lui Regulus.

          Andromeda a dat exasperantă din cap, iar Regulus a început să râdă.

          --- Nu cred că sunt de acord cu tine. Mi-e mi se pare că numele ți se potrivește perfect, iar mama ta a făcut un lucru bun că ți la pus.

           --- De ce crezi că i se potrivește ?

           Regulus s-a ridicat și a privit-o pe Andromeda atunci când aceasta a vorbit.

            --- Pentru că numele este unic și ea este la fel de unică,  a răspuns el atingând din nou părul roz al lui Tonks.

            Andromeda i-a zâmbit, iar spre surprinderea lui Regulus la luat în brațe. El i-a răspuns la îmbrățișare cu drag.

           --- Nu știu de ce ai ales să fi un mortivor, dar știu că tu nu ești rău.

          Regulus i-a zâmbit, fericit că Andromeda nu l-a dat de-o parte.

           --- Mă bucur că te-am cunoscut, dar noi trebuie să mergem, tati ne așteaptă afară. A spus Tonks zâmbind  către Regulus, un dinte din față care îi lipsea a făcut zâmbetul ei și mai drăguț.

           --- Și eu mă bucur că te-am cunoscut Tonks, a spus Regulus zâmbind la rândul lui.

          Andromeda i-a zâmbit și a luat-o pe fica ei de mână, lăsându-l singur să-și continue treaba.

         Regulus era fericit că a văzut-o pe Tonks. Ultima dată când a văzut-o era așa de micuță. Dar era și mai fericit că Andromeda nu-l urăște.

          După ce și-a terminat treaba la Gringotts, a plecat acasă. Când a ajuns în camera lui, și-a dat roba jos și a aruncat-o pe un fotoliu. Iar când a aruncat-o, foaia pe care i-a dat-o bătrânul a căzut pe jos. Acesta a observat-o și a luat-o de pe podea. S-a așezat pe pat și s-a uitat la titlu.

           După câteva secunde în  care și-a amintit unde a mai auzit cuvântul,  acesta și-a dat seama că bătrânul i-a dat un răspuns. Un răspuns la o întrebare pe care și-a pus-o după ce a auzit discuția dintre Lord și Nagini.

            Ce este un Horcrux?

           

Regulus BlackUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum