Regulus Black

Planul

Trecuseră două zile de când Kreacher se afla în posesia lui Voldemort. Două zile în care Regulus nu a primit nici un semn de la elful lui.

Dar după acele două zile lungi și grele, Kreacher a apărut în fața patului în care Regulus dormea. Elful l-a scuturat de umăr ca să-l trezească, iar acesta a deschis ochii speriat. Când și-a văzut elful s-a ridicat în capul oaselor și l-a luat în brațe.

--- Ești bine! Ce ți-a făcut ?

Kreacher nu a răspuns l-a întrebare, iar Regulus a început să se panicheze. Dar apoi elful a răspuns.

--- O peșteră, Lordul l-a dus pe Kreacher într-o peșteră din apropierea mări. Apoi l-a pus pe Kreacher să bea dintr-un vas de piatră. Lichidul i-a cauzat vedenii îngrozitoare lui Kreacher. Lordul crede că Kreacher a murit, dar Kreacher s-a întors la stăpânul său.

Regulus asculta la elf cu atenție, se simțea vinovat că acesta a trebuit să suporte toate astea. Dar o întrebare pe care o avea l-a făcut să uite cu totul de vinovăție.

--- De ce te-a pus să bei din vas ?

--- Vedenile îl chinuiau pe Kreacher, dar tot a observat că Lordul a pus un medalion auriu cu un șarpe în formă de S pe el înăuntrul vasului. Iar apoi vasul s-a umplut din nou cu lichidul acela ciudat.

" Un medalion cu un șarpe în formă de S, ca și S-ul de la Slytherin. " A gândit Regulus, acesta nu avea nici o îndoială că medalionul era un Horcrux. Un plan a început să se formeze în capul lui, unul destul de bun dacă nu puneai la socoteală finalul. Dar lui Regulus nu-i păsa. Era pregătit să moară dacă asta însemna că îi dădea o mână de ajutor persoanei care avea să-l ucidă pe Voldemort.

***

Timp de șase zile Regulus nu a mai ieșit din uriașa bibliotecă a familiei Black. Cu excepția unei zile în care a trebuit să meargă la o întrunire, dar nu a fost atent la ce s-a discutat. Acesta începea să devină disperat, nici o carte din câte citise în acele șase zile nu l-a ajutat. A umblat de la un raft la altul căutând cartea potrivită, dar nu o găsea. Simțea că acela era singurul loc unde o putea găsi, dar asta nu însemna că era mai simplu să o găsească printre miile de cărți.

Regulus devenea mai obosit pe zi ce trece din cauza nopților pierdute în bibliotecă. Mama lui a observat și l-a întrebat care era problema, dar fiul ei a spus că totul era bine. Până și Kreacher a observat schimbarea stăpânului său, dar Regulus nu le-a spus nimic, pentru că voia să-i protejeze. Chiar dacă mama lui credea că familiile cu sânge pur sunt cele mai tari, iar el și Sirius nici nu vorbeau, el încă îi iubea și voia să-i protejeze atât cât putea.

Iar atunci, în a șasea noapte pe care o petrecea în bibliotecă, a găsit cartea de care ave nevoie. A răsfoit paginile până a dat de o pagină care conținea o poză. Regulus și-a scos bagheta și a spus o vrajă, apoi a întins cealaltă mână și a scos obiectul din foaie. Regulus s-a pomenit că stă cu copia medalionului pe care l-a descris Kreacher în mână. Medalionul lui Slytherin, asta era scris în carte alături de poză.

Regulus a părăsit biblioteca cu copia Horcruxului în mâna stângă. Acesta s-a îndreptat spre bucătărie și a deschis ușa bufetului în care locuia Kreacher. Elful dormea liniștit, dar s-a trezit imediat ce a auzit ușa deschizându-se.

Când ochii lui Kreacher i-au gasit pe ai lui Regulus, elful a simțit că ceva nu este în regulă. Dar mare i-a fost surpriza când stăpânul lui a spus niște cuvinte pe care nu credea că le va auzi vreodată.

--- Arată-mi drumul spre peșteră!