•Capitolul 19•

42 1 0
                                    

-Din perspectiva Oanei-

În dimineața următoare mă trezisem brusc și simțeam că astăzi ceva o să fie în neregulă. Mă uitasem să văd cât este ceasul și în acea clipă zărisem 10 apeluri pierdute de la Adina plus alte 5 mesaje. Așa că am decis să o sun să văd ce se întamplase.

-Neața, ce s-a întâmplat?
-Ești cretină? Azi avem de prezentat proiectul și sunt în fața liceului de jumătate de oră și te aștept! Unde dracu ești?
-Ă, vin în 5 minute!

Mi-am luat la revedere de la Sergiu după care am început să alerg ca ultima nebună spre liceu. Când am ajuns în fața liceului Adina țipase să mă mișc mai repede și am intrat direct în mașină pentru că eram în întârziere.

-Unde e proiectul nostru?
-Este în drum spre Cluj, l-am trimis cu altă mașină specială.
-Văd că mi-ai facut tu bagajul mie, dar discursul meu unde este?
-Ăă, păi nu era și discursul tău lângă proiect?
-Ce? Nuu! Deci vrei sa spui că nu am discursul cu mine?
-Nup, dar ne descurcăm fără el. Sper că mai știi ceva din el.
-Meh, mai stiu câte ceva, improvizez.

Pe parcursul drumului a fost o liniște extrem de mare, eu eram stresată în  legătură cu discursul pe care nu îl  aveam și Adina era cu gândul complet în altă parte. Când am ajuns la Cluj era deja 16:00, ne-am dus la hotel să ne lasam lucrurile după care am încercat să repetăm prezentarea fără discursul meu. La ora 17:30 am pornit spre locul unde avea loc prezentarea, acolo jurații ne-au spus că suntem a treia echipă ce trebuia să prezinte lucrarea, doar că uitaseră să precizeze numărul machetei noastre, dar am spus ca totul e ok. Începuse prima echipa, formată din cei doi rivali de la școala cu care aveam concurență în judetul nostru și în acea clipă am rămas uimite când am vazut că erau Radu și Claudiu. Am rămas șocate când aceștia aveau un proiect extrem de asemănător cu al nostru și spuneau aproape tot ce trebuia să zicem noi despre sisteme și protecția mediului. Venise rândul nostru, mai întâi intrasem în sala cu proiecte pentru a ne lua macheta și spre surprinderea noastră, am realizat că acea lucrare nu ne aparține dar are numarul nostru. Ne-am panicat, dar nu am renunțat, am urcat pe scenă și am improvizat niște discursuri, chiar dacă erau greșite sau nu. După ce am prezentat lucrarea, ne-am dat seama că proiectul nostru fusese la Radu și Claudiu. Aceștia veneau nervoși spre noi și am zis că sunt supărați din același motiv.

-Ce naiba e cu viața ăstora? Am pierdut concursul doar din vina lor că  sunt niște proști! Zise Claudiu nervos.
-Adică vrei să spui că proiectul nu era bun sau cum? A spus Adina.
-Al nostru câștiga cu siguranță, dar mna. A spus Claudiu cu un aer superior.
-Tăceți dracu din gură, așa niciunul din nou nu mai are șanse la premiu! Am spus eu enervată din cauza lui Claudiu si a Adinei

Apoi deodată suntem chemați pe scenă, ne dusesem toți și stăteam pe grupe. Nu aveam mari emoții pentru că știam că am pierdut, așa că ascultam discursul plictisitor al juraților.

-Câștigătorii sunt Radu și Claudiu!!!
-Ce? Am spus eu in șoaptă
-Felicitări băieți! Ați câștigat premiul în valoare de 1000 de euro pe care îi vom dona liceului voastru!
-Mulțumim, au spus cei doi la unison.

După premiere i-am oprit pe băieți să le spunem că nu era corect ca ei câștigase pe munca noastră, așa că le-am spus că ne vrem răsplata.

-Ce răsplată visezi? Zise Claudiu amuzat.
-Ai castigat cu ajutorul nostru, așa că taci dracu din gură! A spus Adina.
-Vrem să ne duceți la un club mișto din oraș! Am spus eu plină de energie.
-Ok, nu văd care e problema. Mergem la hotel și ne vedem peste jumătat de oră.

În acea jumătate de oră am vorbit cu Adina despre cum să ne răzbunăm pe cei doi pentru că au câștigat deși nu meritau. După am pornit spre club, pe drum am râs toți ca nebunii și abia așteptam să mergem să bem ceva și să  dansăm. Când am ajuns în club, am mers direct spre bar și am început să bem, după care am stat putin pe canapea. Am ramas singură cu Claudiu pe canapea, iar Adina și Radu erau pe ring și dansau.

-Hai, vii să dansezi? Zice Claudiu în cea mai mare scârbă.
-Cu tine nici moartă, la ce scârbă ai pe tine. Apoi plecasem să-mi iau ceva de băut și îl lăsasem singur.

În drum spre bar mă întâlnisem cu un tip ce mă intrebase dacă voiam să dansez cu el, eu am acceptat fiind singură și plictisită. Pe parcursul dansului mă gandisem că făcusem o alegere buna să dansez cu el, totul până când să-mi aducă aminte de Sergiu.

-Tu nu ai iubit?
-Ăh, da, adică nu. Pff, nu am, dar simpatizez pe cineva doar că acel băiat place pe altcineva și mna..
-Oh..
-Scuze, dar nu mai vreau să dansez.

Am dat să plec dar mă prinsese de talie și mă întoarse spre el. Apoi am început din nou să dansăm doar că lent, mă simteam perfect, deși Sergiu era permanent în mintea mea. Apoi după acel dans am mers la bar și am mai băut două shoturi, iar el își luase în plus o bere, pe urmă am mers spre canapea.
M-am așezat la el în brate, normal nu aș fi făcut asta, dar eram beată. Uitasem complet că venisem cu Adina, Radu și Claudiu, dar nici că mă mai interesa. Am iesit puțin afară cu el ca să fumeze, mai aflasem câte ceva despre el și îi mai povestisem și eu despre mine și Sergiu. Apoi mă întristasem iar, după 5 minute de liniște mă intorc spre el și văd cum se apropie și mă sărută. Eu fiind pe altă planetă, l-am tras mai aproape și am profitat din plin de acel sărut, dar nici 5 secunde nu durase că o aud pe Adina cum țipă.

-Ce dracu faci aici si cine e ăsta?
-Eu.. Ahh, nimic.
-Hai să mergem că ești beată, iar tu nesimțitule, dacă vrei să profiți de o fată nu profita de prietena mea și cauta alta!
-Paa Alex, zic eu amuzată.

Apoi am fost dusă la hotel unde la primul contact cu patul adormisem. Dimineața următoare aveam să am o mare durere de cap.

O ultima speranta. •Volumul I•Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum