ride || vmin

v

"pot să folosesc mași-"

"nu."

"dar-"

"nu."

"oh haide-"

"nu."

"te r-"

"tacă-ți fleanca." oftează namjoon.

mă îmbufnez și îl privesc cu dispreț. îmi pun capul pe pieptul lui gol, în timp ce ne uităm la un film.

"dacă tot nu-mi dai mașina, mă poți duce până la muncă?" îl întreb.

"bine. vrei să te iau la trei de la facultate?" întreabă namjoon ridicându-se. își pune un tricou negru pe el.

"nu am cursuri interesante azi, așa că nu voi merge la ele. mai bine aș lucra peste program ca să fac mai mulți bani." ridic din umeri, îndreptându-mă spre ușă.

namjoon îmi dă o privire amenințătoare, dar nu-l bag în seamă. mă așez în locul din dreapta șoferului. fac tot posibilul să nu mă enervez când văd cât de perfect conduce. exact opusul condusului meu. un drum foarte liniștit, fără peripeții, douăzeci de minute trec foarte repede.

e așa de ciudat să fiu într-o mașină și să nu fiu tras pe dreapta, nu mi s-a mai întâmplat.

"dă-ți fundul jos din mașină înainte să întârzii." spune namjoon pierzându-și răbdarea.

"pa, joonie." murmur, ieșind și îndreptându-mă spre magazin.

când deschid ușa magazinului, se aude clinchetul clopoțelului, iar jungkook, colegul de muncă se uită cu coada ochiului la mine. aud cum namjoon apasă accelerația și pleacă.

"grăbește-te, taehyung, au ajuns niște albume noi pe care trebuie să le ordonezi alfabetic."spune jungkook, dându-și jos tricoul pe care scria numele lui. "eu am pauza de prânz acum, deci ai tu grijă de magazin?"

"okay." murmur, luând cutia de albume și punând-o lângă un raft gol, începând să le ordonez.

mă concentrez acolo, la toate numele mari de celebrități, până când simt o bătaie pe umăr. mă încrunt, dând ochii cu un client.

"bună, cu ce vă pot ajuta?" spun, ștergând praful de pe blugii mei.

"caut-"

mă apucă o durere de cap când îmi dau seama cine e de fapt. "ofițerul dracului?"

jimin stătea acolo, arătând ca un băiat obișnuit într-un tricou alb și blugi albaștri. părul lui e frumos aranjat și are o nuanță de roz pal, potrivindu-se perfect cu ochii albaștri. arată mai bine decât ieri.

"jimin. sau ofițerul park când sunt la datorie." răspunde el serios, fără urmă de amuzament.

încep să râd. "ai zis la datorie."

"maturizează-te." jimin își dă ochii peste cap.

"deci ce vă aduce pe aici, ofițerul dracului?" rânjesc inocent, adorând mimica de pe fața lui.

jimin își mușcă interiorul obrazului. "ziua de naștere a iubitei mele e astăzi și am uitat complet-"

"doar eu îți pot da sfaturi cum să fii un bun iubit." admit sarcastic.

normal că jimin are o iubită. tipii sexy au iubite. iar el e sexy.

"taci, kim."

"de unde-mi știi numele de familie?" întreb, un pic speriat.

"pentru că sunt un ofițer care ți-a văzut numele când mi-ai dat permisul."

"îți amintești numele de familie al tuturor persoanelor pe care le tragi pe dreapta?" rânjesc, ridicându-mi o sprânceană.

"nu, dar numele tău mi-a rămas în cap, habar n-am."

"ciudatule." tușesc. simt, totuși, cum ritmul inimii mele a crescut.

"taci." jimin roșește. "mă rog, am nevoie de un cadou cât mai repede. îi place muzica, deci ai putea să îmi dai un album care i-ar plăcea?"

"sigur, ce fel de muzică îi place?"

jimin își trece mâna prin păr și oftează. "nu știu."

"păi la naiba, ești cel mai tare iubit din lume." râd.

"poți să încetezi? doar dă-mi un album care e în trend și gata." oftează jimin.

"crezi că i-ar plăcea billie eilish? sau poate ariana grande? dar de fapt, de ce întreb? nu ai nicio idee." chicotesc.

"amintește-ți că încă sunt ofițerul care se ocupă de regiunea unde stai." mă atenționează jimin, ochii lui albaștri devenind reci ca gheața.

"scuze. o să-ți dau cel mai nou album al lanei del rey, nu ai cum să dai greș cu asta. toți o iubesc pe lana, chiar și haterii o iubesc pe lana." îi spun, scotocind prin cutie. "vrei versiunea normală sau versiunea deluxe?"

"nu știu. ce e mai ieftin, presupun."

"versiunea normală să fie."

merg cu el la casă ca să-i scanez albumul. îi spun prețul, iar jimin îmi dă banii. îi dau restul, împreună cu bonul și cu o pungă de plastic pentru album.

"ne vedem la următoarea cursă." chicotește jimin, plecând.

m-am încruntat prima dată, realizând peste câteva secunde că asta a fost o glumă de-a lui. îmi cobor capul și zâmbesc ușor.

e atât de prost și adorabil în același timp.