stau întins în pat, holbându-mă la tavan. mă doare umărul de la cât am stat în aceeași poziție.
namjoon nu mă mai lasă cu mașina până săptămâna viitoare din cauză că am primit trei amenzi într-o singură seară. e un record personal.
mă ridic totuși din pat, cu părul dezordonat și ciufulit, și cobor scările. e foarte multă liniște, namjoon a ieșit undeva cu prietenii. mă simt singur, aproape că am un gol în stomac.
nimic din ce înghețata nu poate rezolva.
fredonez un pic pe reclama mea preferată de la televizor, deși nu îmi place vocea mea. sună stupid: e prea groasă și nu atinge notele cum trebuie.
mă asigur că am niște mărunt înainte să ies din casă. nu îmi place că bate soarele și toți vecinii se holbează surprinși la mine. nu am mai ieșit demult fără mașină. mă dor picioarele.
o să mor azi.
văd magazinul de înghețată la câțiva metri în față și alerg, încercând să ajung cât de departe cu putință înainte să leșin. sunt norocos, trece o adiere rece pe lângă mine și reușesc să intru în magazin.
"kim taehyung e pe val!" țip ca să mă audă magazinul.
erau doar o femeie însărcinată și proprietarul magazinului înăuntru.
"ceea ce înseamnă că park jimin pleacă." murmură un băiat cu părul roz, ieșind de după tejghea. nici nu l-am observat.
nu l-am recunoscut pe moment. credeam că e un simplu tânăr care vrea înghețată. când m-a privit cu ochii aceia albaștri mi-am dat seama imediat că e dobitocul care l-a înlocuit pe ofițerul geum.
"hei, tu ești ratatul care mi-a dat treizeci de mii de amenzi ieri!" strig furios.
"prefer să mi se spună jimin, dar pentru tine sunt ofițerul park." rânjește băiatul.
"ce zici de ofițerul dracului? îmi place mai mult așa." rânjesc și mai tare.
"jignirea unui ofițer va duce la consecințe grave." își ridică tonul.
"păcat că nu ești în uniformă acum și ești doar un băiat obișnuit. pot să-ți spun cum dracu vreau!" strig, întorcându-mă cu spatele la el.
"oamenii ca tine întrec limita."
"la fel fac și oamenii ca tine." răspund sec, uitându-mă la aromele pe care le aveau.
"dar ce am făcut de te-a deranjat așa de tare?" îl aud cum se apropie de mine.
"nu prea multe, doar m-ai stors de o groază de bani." am răspuns furios.
"e jobul meu, trebuia să fac asta." a oftat. "și nici măcar nu au fost atât de mulți bani."
"au fost mulți bani, de vreme ce nu îmi permit nici să-mi iau o cupă de înghețată cu ciocolată." mă încrunt, uitându-mă la câți bani aveam.
costa 5 lei cupa, iar eu aveam doar 2 lei la mine.
după ce am vorbit eu, s-a lăsat o tăcere între noi. băiatul scund nu mai vorbea. m-am uitat la el și părea că se simte vinovat. își bagă mâna în buzunar și scoate o bancnotă de 5 lei, forțându-mă să o iau eu.
"de ce-"
"nu mă întreba. voi pleca de aici înainte să-mi dau seama mai bine ce-am făcut și să regret amarnic." spune supărat, băgându-și mâinile în buzunar și ieșind din magazin.
mă întrebam doar, cum de e în stare să-mi dea pe degeaba niște bani? îmi comand o cupă de înghețată, și în timp ce mi se pregătește mă uit pe geam după jimin.
dar a dispărut.
CITEȘTI
ride || vmin
Fanfictiontaehyung e un șofer groaznic, iar jimin e un polițist care-l trage mereu pe dreapta.