FINALIZATĂ- dark fantasy, paranormal, mystery, adventure, romance.
Volumul 1 din seria „Blestemul celor decăzuți".
S-a născut din flăcări. A călcat pe cadavre. Lyre e una din Săbiile lui Azrael, Arhanghelul Morții, și detestă îngerii cu toată...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
(picspam făcut de @selkkiez)
Cu o lună în urmă, o fată își promisese că era timpul să facă o schimbare. Iar în acea zi, după numeroase planuri și pregătiri, Turnirul Lunii Sângerii era pe cale să înceapă.
Vestea se răspândise și dincolo de granițe, către Imperiile vecine, și la fel și miza copleșitoare. Fiecare Dinastie a Umbrelor își trimisese câte un membru, pentru a aduce onoare familiei sale și a câștiga un loc la curtea Imperiului. Însă, după scurt timp, au sosit inevitabilele cereri ale altor Dinastici străini, încântați că măcar unul dintre Imperii se întorcea la obiceiul competiției barbare. Sângele, țipetele, groaza, scânteile, toate acestea și fiorii și adrenalina ce se strecurau în sufletul privitorului erau haotic și distructiv de înălțătoare. Iar prin urmare, locația inițială a Turnirului a fost schimbată.
Având în vedere că toți participanții (sau aproape toți) erau Dinastici, competiția ar fi trebuit să aibă loc în Lumea de Sus. Dar, cum aceasta e izolată și departe de granițe, ar fi fost un mare dezavantaj. În schimb, Turnirul urma să aibă loc pe o câmpie întinsă din vestul Lumii de Jos, unde Imperiul își întâlnea vecinii și nu doar oceanul, la câteva sate distanță de locuința lui Lyre.
Furia unor Dinastici și a susținătorilor dezamăgiți ai acestora ar fi putut distruge una dintre acele așezări. Sătenii erau aspri și adeseori cruzi, dar Dinasticii aveau ceea ce le lipsea: haruri magice. Nu era simplu, dar pierderea câtorva sate răzlețe era mai mult decât suportabilă în comparație cu alte posibile consecințe.
Puține lucruri legate de Imperii erau simple. De fapt, până și politica a ceva atât de aparent comun ca o competiție era mai complexă decât ar fi admis părțile participante. Prezența Dinasticilor din alte Imperii punea în pericol satele din jurul Turnirului- era ca și cum ai dormi în aceeași cameră cu o bombă. Numai că aici, nimeni nu avea ochii cu adevărat închiși.
Dacă participarea străinilor era interzisă, ar fi fost considerată o insultă. Nobilii Umbrelor ar fi căzut drept naționaliști, ar fi părut că nu vor să ofere o șansă la curte străinilor. Pe bună dreptate erau suspicioși, căci orice Dinastic de dincolo de granițe ar fi încercat să dibuiască punctele slabe ale Imperiului Umbrelor și apoi să lovească, dar nu exista nicio dovadă concretă în afară de vechea rivalitate dintre națiuni. Nimeni nu uită dacă faci un pas greșit. Finețurile contează, la fel și detaliile. Un refuz, și Imperiile vecine ar fi început să stârnească revolte și tumult la granițe, iar asta ar fi însemnat doar și mai multe probleme.
Imperiul Umbrelor, din punctul de vedere al celor ce îi cunoșteau cu adevărat situația, era slab. După tragedia familiei regale, Înaltul Monarh era o tânără cu puterea de a-și manipula înfățișarea după vârstă, iar faptul că se arăta cu chipul unei copile nu ajuta. Mulți considerau sistemul defect din cauza lipsei sfătuitorilor și ocazionalelor răbufniri ale lui Arsace, tânăra conducătoare. Însă pe plan internațional, Imperiul Umbrelor și-a câștigat o reputație strașnică, unică chiar, fiindcă distrusese Imperiul de Miazănoapte. Nu câștigase nimic concret din acel război, însă orice cotropitor dorea să-i știrbească faima.
