'Just Friends' [In curs de editare]

capitolul 4

"ce am de făcut?"

"fii atenta, eu voi ieși de aici și mă voi ascunde prin cameră, tu trebuie sa faci zgomot atât de tare încât să vina sa se uite aici în dulap, el o sa te ia, evident, dar tu nu te vei zbate atunci când te ia, vei sta calmă, și în momentul ăla daca am noroc ii dau cu ceva in cap, ieșim rapid, plecam la mașină, și scăpăm de aici, ești pregătită?"

"Jungkook nu știu ce sa zic.."Atunci mă ia de șolduri și mă trage mai aproape de el.

"ai încredere în mine doar."Mă sărută scurt iar apoi iese din dulap

Am să-l ascult și sper că totul va ieși bine.
Am inceput sa dau cu picioarele în ușile dulapului și cu palmele în pereți, astfel încât se creez un zgomot puternic.
In acel moment un om deschide dulapul și mă ia de braț agresiv și mă ridica.

" păpușă, n-am timp de jocurile voastre, unde e?"

"cine sa fie?"Spun acum foarte speriată

"ai 3 secunde sau iti găuresc capul!"

" degeaba ești criminal daca n-ai ochi la spate."

"adica?"

"adică asta." Urlu si il lovesc între picioare, mai apoi cade la pământ, Jungkook îl împușcă în cap cu un pistol, pe care nu știu de unde l-a luat. Mă ia de mână și coboram încet scările. In acele momente nu mă puteam gandii decât la in ce m-am băgat.

"ieși repede afară și du-te la mașină"

"pai și tu?"

"vin imediat"

"nu te las singur"

"HEA DU-TE ODATA, VIN IMEDIAT"

Până acum nu a mai tipat nimeni la mine dar știam că tot ce voia este sa mă protejeze, până la urmă am intrat în asta din cauza lui.

Am găsit mașina și am intrat în ea. La scurt timp apare și Jungkook care se grăbește să pornească mașina sa ne scoată pe amândoi din coșmarul ăsta.
A condus extrem de repede până am ajuns într-o zonă cunoscută, exact drumul de unde am pornit in pădure, și a încetinit, a fost liniște tot drumul până să spargă el aceasta liniște.

"Hea, trebuie sa vorbim"

"de data asta doar du-mă acasă, sunt foarte speriată și nu cred că vreau sa mai stau prin preajma ta."

"știi odată ce deja s-a întâmplat ce s-a întâmplat nu prea mai ai șanse de scăpare decât dacă stai langa mine"

"adică?"

"adică ei deja știu cum arăți, și cel mai probabil deja știu cine ești, așa că dacă nu ești cu mine cel mai probabil ești în pericol"

"Jungkook încetează, mă faci să mă sperii mai tare decât o fac deja, vreau să știu acum cine sunt acele peroane și cine ești tu?"spun cu lacrimi in ochi și mă întorc foarte revoltată spre direcția unde se afla, astfel încât eram foarte aproape unul de altul

Jungkook se uită foarte mirat la mine, își ridică mâna și îmi șterge lacrimile de pe fața.

"am ajuns!"

Atunci ies din transa și privesc spre casa mea iar apoi spre telefonul meu ce indica ora 5:20 și 20 de apeluri pierdute de la mătușa mea și Josh.
Privesc lung spre Jungkook și ies din mașină.

"Hea!"

"acum ce mai e?"

"trebuie sa vorbim!"

" coboară din mașină"

"De ce?"

"tu ai spus că suntem în pericol, coboară și hai sa intram."

"ești sigură că părinți tai nu se vor supăra că vii acasă la 5 dimineața cu un băiat pe care nici nu-l cunosc?" Spune într-un final. Fața mi s-a întristat, dar m-am obișnuit deja cu gândul ca ei nu mai sunt!

"Jungkook tu nu ști absolut nimic despre mine, așa-i?"

"am fost interesat dar observ că nu cat a trebuit"

"parinitii mei au murit."

Jungkook a rămas împietrit, și-ar fi dorit să nu întrebe asta dar așa știe ce să nu mai spună în preajma ei.

"îmi pare rău!"
Spune și mă strânge tare la pieptul lui.
Lacrimile mele dau năvală pe fata mea. De când ne cunoaștem parca mă simt mai în siguranță , și nu este cel mai bun lucru de spus după tot ce s-a întâmplat.

"Jungkook haide sa intrăm."

"hai"

Se așează pe canapea. Eu îmi fac drum spre bucătărie să beau un pahar cu apa.

Cand ma întorc el deja dormea, deci planul nostru cu vorbitul nu funcționează.

Îl învelesc și apoi vreau sa urc sus dar..

Jungkook mă prinde de mână și mă întoarce cu fața la el.

"ramai aici."

"Eu.."

"tu nimic"Spune și mă trage lângă el și mă învelește, își pune mana peste bazinul meu și îl trage tare astfel eu sfârșind cu capul pe pieptul lui.
Nu mă deranja, chiar mă simțeam diferit

"parca voiai să vorbim."

"o putem face mâine, hai sa ne bucuram de moment."

Zâmbesc scurt apoi el mă pupa pe frunte și adormim așa.

•••

Mă trezesc și văd că Jungkook nu este langa mine.
Îmi ridic capul și îl văd pe Josh langa canapea.

"Josh, ești aici"

Probabil Jungkook a plecat înainte ca el să ajungă la mine.

"pai da, te-am sunat, și eu și mama."

"scuze, doar că aseară am ieși cu prietenii mei și am fost foarte obosita."

"da știu, mi-a spus Jungkook"

"Jungkook?"

Speriata? Ce eu? Speriata? Niciodată!

Josh începe sa rada de reacția mea.

El rade de mine..

"el mi-a spus"

"adica el, este încă aici?" Mă apropii de fata lui si îl întreb.

"este chiar în bucătărie cu mama!"Se apropie de față mea și îmi spune

Asta a fost și capitolul 4, sper sa va placa, capitol 5 nu cred că va apărea așa curand cred, pt am tezele și na....
Scuzați greșelile gramaticale existente ❤️
I purple you!💜