Mr. Kim [Vmin] ✔︎

15

Prespectiva lui Jimin

Trecuseră aproximativ două zile de când m-am dus să-l vizitez pe domnul Kim la casa lui. Îmi doream să recunosc asta, dar de atunci nu încetasem să mă gândesc la el.

Nu puteam să neg că am început să simt ceva pentru el, oricât de rău nu mi-am dorit. A fost greşit şi totuşi nu m-am putut opri. "Pământul către Jimin!", spune cineva, smulgându-mă din gânduri. Întorc capul pentru al vedea pe Jungkook. "Huh?", întreb confiuz."Domnul Kim s-a întors! L-am văzut mergând pe hol în urmă cu
câteva minute. "Spune Jungkook şi ochii mei se prind în direcția uşii exact când se deschide. După cum a spus Jungkook, era domnul Kim. Nu arăta nimic ca el când m-am dus să-l verific.

Purta un costum și cravată cu părul îngrijit şi nu era deloc dezordonat.
Domnul Kim a fost din nou domnul Kim. "Toată lumea luați loc." El spune și eu mă îndrept spre locul meu.
De îndată ce i-au loc, ochii mei se conectează cu a lui. Nu mă aşteptam să facă ceea ce face în continuare.
Se uită îndată. Am clipit în mod repetat, în timp ce am încercat să-mi
înfăşor capul în jurul a ceea ce tocmai se întâmplase.

De obicei, face ca să urnmărească fiecare mișcare şi acum nici măcar nu se va uita la mine. Făcuserăm ceva greşit în ziua de ieri până acum?
Nu m-am gândit niciodată că o să spun asta, dar mi-am dorit să mă ia.
Cel puțin atunci i-aş atrage atenția..
Da, știu ca sună prost, dar ce pot spune.

***

După terminarea orei, am rămân
în urmă. M-am aşezat la biroul domnului Kim şi am aşteptat să se întoarcă de oriunde s-a dus. După ce părea a fi pentru totdeauna, s-a întors.
Când m-a observat stând la biroul său, a sărit, agățându-se de pieptul lui.
"La dracu, m-ai speriat." Şuieră el în timp ce clătină din cap. "Îmi pare rău." Râd în timp ce mă ridic și aştept să vorbească. "De ce mai eşti aici?" Mă întreabă în timp ce se aşază la biroul său. "Voiam doar să ştiu dacă te simți mai bine." Spun aproape timid.
Se uită la mine şi clipi. "Am venit la serviciu, nu?"

"Bine. Ce se întâmplă cu atitudinea asta rece brusc?", întreb, uşor rănit
"Am treabă. Poți pleca?"
Sprâncenele mele s-au ridicat la cuvintele lui.De ce a acționat brusc atât de rece față de mine?
Chiar ieri, i-am spus cât de mult îmi place și acum actionează aşa.
"Nu plec.", stau pe birou cu brațele
încrucişate peste piept. "Serios." aud mormăind, dar nu încearcă să mă dea afară. Ştiam că nu vrea să plec, aşa că stau acolo în linişte, în timp ce lucra la hârtiile lui. La jumătatea orei stând acolo m-am întrebat : "De ce făceam asta?"

În mod clar nu avea chef să se ocupe de mine şi totuşi nu puteam  să plec. "Merg acasă", spune brusc Kim după aproximativ o oră. Privesc cum stă şi se îndreaptă spre uşă, fără să-mi scutească nici măcar o privire.

Am măcinat dinții şi mă duc după el, prinzându-l de braț. "Care este problema ta? Ieri îți spuneam că te plac şi acum acționezi de parcă nici nu vrei să fi în jurul meu! Ce am făcut" Șoptesc țipând . Nu eram sigur dacă aceste camere aveau sunet şi nu voiam să fiu eu cel care ar risca asta.

"Dă-mi drumul", spune domnul Kim cu o vorbă mică. Nici măcar nu se uita la mine. Îi eliberez brațul şi trec pe lângă el. Este ceea ce şi-a dorit tot timpul? Să mă facă să-mi placă numai ca el să mă ignore până la urmă?

Nu s-a terminat. N-aveam de gând să o las să se termine aşa.

Scuzați întârzierea dar m-am uitat toată ziua la MMA și BTS au câștigat 8 premii azi. Sunt fericit pentru ei.