Eighty-Six

Surprize

25 Mai 2210

Aud cum usa din fier masiv se deschide usor. Decid sa imi deschid ochii. Colocatarul meu se ridica uitandu-se prin deschizatura usii. Limina din holul central il cuprinde. Isi misca coada nervos. O umbra a aparut in fata usii, simt un mic soc. Zgarda. Ma ridic, indreptandu-ma sprea usa.

Ma uit la Razor. Se holba la mine, ochii lui, parca vrand sa imi spuna ceva. Nu prea imi pasa. Mai simt un soc. Imi maresc pasul. Din cate tin eu minte, astazi ne lasa sa mergem afara. Cea ce m-a facut sa zambesc. Abea asteptam sa stau linistita si poate sa o gasesc pe Fifty-One.

Inainte sa reusesc sa ies, o sfoara din plastic mi-a cuprins gatul. Se strangea din ce in ce mai tare. Apoi sunt trasa cu forța spre o camera ciudata. Incerc sa opun rezistenta, dar este imposibil. Sunt luata in brate si trantita pe o masa de fier. Cinci oameni imi prind picioarele de masa, si le leaga intre ele. Incerc sa ii musc, imi misc capul nebuneste. Simt cum sunt prinsă de gat, apoi un tub mare imi intra pe bot. Camera se invarta usor. Inainte sa imi închid ochii am simtit un obiect ascutit intrandu-mi in piele, acest lucru fiind urmat de o durere puternica. Apoi totul a devenit negru.

26 Mai 2210

Imi aud rasuflarea. Incerc sa imi dau seama ce s-a intamplat. Ochii mei nereusind sa isi dea seama unde ma aflu. Dupa ceva vreme o durere taioasa imi strapunge piciorul stang, din spate. Un bandaj enorm il acopera. Marai in timp ce incerc sa ma ridic si sa smulg acel bandaj. 'Nu este o idee buna.' Imi murmura vocea. Ma opresc pentru o secunda, niciodata, de cand am ajuns aici, nu am fost adusa in aceasta camera. Am fost plimbata doar prin laboratoarele de teste.. Doar ata. Ma intreb daca sub acel bandaj se afla piciorul meu.

Respiratia mi-se opreste brusc cand aud usa deschizandu-se, o lumina puternica intrand in camera.

''Este gata?'' una dintre silute intreaba.

''Da domnule, este gata.'' celalat ii raspune in timp ce se intdreapta spre mine si imi deschide cusca, apoi prinzandu-ma de ceafa si tragandu-ma afara.

''Perfect, la masina cu ea.'' continua o voce.

Sunt aruncata in alta cusca, neagra, cu patru gauri pentru aer. Incerc sa ma ridic. Ochii mei acum uitandu-se printro gaura. Incep sa marai cand cusca este ridicata si aruncata la randul ei. Ultimul lucru vazut de mine fiind silueta omului acela. Restul, doar am auzit. Se auzeau voci, nume de caini se strigau, iar prin garurile cutiilor se puteau vedea ochii celorlati caini.