Euforie

149 17 1
                                    

8 Iunie 2210

Am fost scoasa afara. Ninety ma aștepta langa locul unde se afla cartela, cand m-a vazut a inceput sa se agite. A sarit pe mormanul acela de zapada si a inceput sa sape.

In sectorul D3, cred, este mult mai liniste, nu sunt foarte multi ,,monstrii" aici, asa ca sunt mai degajata, plus ca Ninety ma face sa rad, uneori, ma calmeaza.

A scos cartela si mi-a facut semn sa ma indrept spre poarta.

"Uite care este planul, iesim si plecam spre sectorul E. Robotii nu pot trece granita, nu au voie." Imi sopteste.

Se uita prin jur, ochii sai cautand un moment in care camerele si ,,monstrii" nu sunt atenti. Se ridica.

"Ok, odata ce auzi sunetul, iesi, fugi, nu te mai uiti inapoi. Spre Sud", imi murmura.

"Ok ..." Ii răspund eu.

Il vad cum scaneaza cartela. Eu imi strecor capul pe poarta si reusesc sa imi scot corpul. „SPRE SUD", Imi spune acea voce in timp ce picioarele mele incep sa acelereze. Ma indrept spre sud, il vad pe Ninety-One, goning in aceeasi directie. Avea un zambet mare pe fata si ochii lui straluceau.

Eram constienta ca acest moment de euforie poate dura cateva secunde, dar acum nu puteam sa imi tai aripile. Picioarele mele alunecau si derapau la fiecare intoarcere.

"Huh, crezi ca suntem destul de departe?" Intreb eu in timp ce incerc sa imi prind respiratia.

"Nu ... stiu", imi spune.

Respira destul de greu, asa ca am decis sa mergem mai incet. Un vant puternic acum face zapada sa se ridice si sa ne loveasca. Imi simteam corpul cum ingheta usor. Frigul ajungea pana la oase. Am inceput sa tremur.

.

"Ah, asa va fi pentru ceva timp", Imi spune Ninety.

Se uita la mine. A incercat sa zambeasca. Apoi s-a uitat in fata, ochii lui scanand pentru un adapost.

"Un lant muntos!" tipa el in timp ce prinde viteza.

''E-Eu nu vead nimic ...'' murmur in timp ce incep sa imi maresc pasul.

Imi intorc privirea, urmele noastre fiind acoperite usor de vantul puternic. Ma uit in fata, ochii mei reusind sa vada o forma ascutita. Ninety a inceput sa incetineasca. Il vad cum incepe sa alunece, decid sa incetinesc si eu reusind sa il prind din urma.

Imi face un semn cu coada si se uita in jos. Ma uit sa vad la ce se uita. Pare a fi un lac glaciar, nu am mai vazut asa ceva pana acum. Am auzit de ele, dar doar din ce au spus oamenii.

''Ok, cred ca este sigur'', murmura in timp ce isi pune laba pe gheata.

Ma uit la el. Inima imi bate din ce in ce mai repede in timp ce incep sa intru pe gheata. Ghearele mele incearca sa o strapunga, picioarele imi aluneca. Il vad pe Ninety cum aluneca si cade. Isi loveste capul de gheata. Incerc sa vad daca este bine, picioarele mele aluneca, din ce in ce e mai greu sa ma coordonez.

Intrun final reusesc sa ajung la el. Il vad cum isi freaca fruntea cu laba in timp ce murmura ceva. Il prind de ceafa si incep sa trag. Reusesc sa il ridic, oarecum, se uita la mine schitand un zambet fortat si continua sa patineze usor. Il urmaresc.

Reusim sa ajungem langa muntele acela de gheata. Il vad pe Ninety cum pleaca spre o gaura intunecata in munte. Apoi intra in ea. Ma duc dupa el. Cand intru il vad ghemuit intrun colt cat mai departat de intrare. Ma asez langa intrare, ochii mei scaneaza zona. Il voi lasa sa doarma, poate il voi trezi mai tarziu.

Eighty-SixUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum