A doua şansă

Capitolul 5

A trecut o lună în care amândoi s-au acomodat cu această idee. Răzvan nu mai era la fel de speriat ca la început. Emilia îl ajuta mereu să scape din orice problemă şi, de asemenea, i-a schimbat şi caracterul de 'băiat rău'. Persoanele din jurul lui erau uimiţi de comportamentul său actual şi încercau să găsească cauza care a determinat asta. Ei nu ştiau că avea un spirit care-l proteja.

Într-o seară, când el a adormit devreme, fata stătea şi-l veghea, ca de obicei. Deodată, o lumină putenică a început să strălucească în faţa ei. Era asemănătoare cu aceea care a apărut în ziua când ea a intrat în comă. Gândurile ei au fost împrăştiate de o voce puternică şi groasă ce se auzea din acea lumină:

-Păşeşte în lumină! Trebuie să-ți vorbesc. Ai ceva important de aflat.

Ea nu a stat pe gânduri şi a intrat într-o lume care desparte viaţa de moarte, Pământul de Rai. Totul în jurul ei era strălucitor. În faţa ei, o altă lumină orbitoare s-a arătat. Era mai strălucitoare decât Soarele.

Din această slavă, un înger s-a ivit. Corpul lui firav era învăluit de o robă albă, mirifică. Mânecile, croite până la coate, se terminau în dantelă lăsând să se vadă mâinile subţiri şi fine. La talie, o cureluşă argintie îi strângea rochia prea largă. Lungimea prea mare îi acoperea picioarele care cel mai probabil goale. Aripile sale de un alb pur, îi completau postura celestă. Aura galbenă spre portocaliu îi strălucea puternic deasupra capului.

Emilia îl studia uimită. Chipul lui semăna foarte mult cu al ei, de parcă ar fi fost gemeni. ''Dacă el e îngerul meu păzitor? Fiecare are unul, nu-i aşa?'' s-a întrebat ea.

-E adevărat, a chicotit el. Sunt îngerul tău şi mă aflu aici pentru a-ţi transmite un mesaj de la Creator. În primul rând, El nu este supărat că ai început să ai sentimente pentru Răzvan, de aceea ar vrea să-ţi arate un mod prin care poţi simţi atingerea lui. Poţi intra în corpul lui, astfel vei avea acces la conştientul lui, dar timpul pe care îl puteţi petrece împreună este limitat: maxim o oră. Dacă vei sta mai mult în mintea lui, corpul lui va ceda din cauză că două suflete au energia prea mare pentru un trup. De asemenea poţi face asta doar odată pe saptămână, dacă încalci asta, consecinţele sunt aceleaşi, i-a transmis fiinţa cerescă din faţa ei.

Fata nu a răspuns, doar şi-a înclinat capul în semn că a înţeles. Era aşa bucuroasă că i se oferă o asemenea şansă.

-În al doilea rând, -continuă îngerul- Dumnezeu vă avertizează că despărţirea voastră de anul viitor va fi una dureroasă pentru amândoi din cauză că vă veţi ataşa prea mult unul de celălalt. El nu te va uita, dar tu, odată ce te vei trezi din comă, îţi vei uita viaţa, cea de până la accident.

Pe de o parte, ea se bucura şi de această veste, nu-şi va mai aminti de ''familia'' ei şi de toate necazurile pe care le avea. Pe de altă parte, parcă nu dorea să-l uite şi pe el, cel puţin vroia să-l mai revadă şi după aceea. S-a uitat la cel din faţa ei şi l-a întrebat:

-Voi putea să mi-l amintesc vreodată pe Răzvan? Nu vreau să-l uit, cred că am început să... să mă îndrăgostesc de el. Nu există nicio portiţă de scăpare?

-Ar fi un lucru, dar depinde de tine. Un singur lucru îţi vei aminti: că ai locuit aici odată. Depinde de tine dacă vrei să te întorci aici sau nu, dacă vrei sa-ţi aminteşti totul sau nu. Acum întoarce-te, Răzvan deja s-a trezit şi te caută.

-Deja e dimineaţă?! Trebuie să plec, îmi pare rău, dar îţi mulţumesc pentru tot şi lui Dumnezeu, de asemenea, a adăugat Emilia înainte de a pleca.

Peste câteva minute se afla în camera celui pe care-l ajuta, dar el nu era acolo. Nici de la baie nu se auzea nimic, iar asta însemna că ori ia micul dejun, ori a plecat deja la liceu.

Ea s-a hotărât ca astăzi să rămână în camera lui. Putea să reziste o zi fără ea. Ce rău s-ar fi putut întâmpla?

Se pare că totuşi s-a înşelat. Băiatul a ajuns seara acasă şi, fiind vineri, a adus şi câţiva prieteni care vor rămâne peste noapte. Fata era foarte dezamăgită de el. ''Cum a putut să facă asta? O zi lipsesc şi el revine la comportamentul lui anterior.'' s-a gândit ea nervoasă. Trebuia să facă ceva pentru a-i da afară pe amicii lui şi a început să stingă becul, televizorul şi să mişte perdelele.

-Frate, iar îţi foloseşti puterile? a remarcat Mihai puţin speriat.

-Nu eu fac asta, i-a răspuns Răzvan.

- Nu-mi spune că ai spirite care îţi bântuie camera? a întrebat de această dată Marius care, totuşi, credea că ar fi vreo glumă la mijloc.

Cum a auzit cuvântul ''spirite'', şi-a adus aminte de Emilia şi a început să-i pară rău pentru ce a făcut astăzi. Abia acum şi-a dat seama cât de importantă este ea în viaţa lui şi cât de mult îl influenţează în bine. Nu-i putea da afară pe băieţi, erau prietenii lui, până la urmă.

-Merg până la bucătărie, a murmurat el ieşind din cameră.

Emilia i-a înţeles aluzia. Aveau să vorbească destule. El avea să-i explice multe. Săracul băiat... spiritul fetei era foarte nervos şi cearta lor s-a ales şi cu câteva zgârieturi pe care i le-a provocat lui.

Seara a continuat normal, ea nu şi-a mai făcut simţită prezenţa, iar el s-a simţit din ce în ce mai vinovat şi trebuia să facă ceva, dar nu putea.

Următoarea dimineaţă, după ce au plecat musafirii lui, ea se afla în acelaşi loc ca seara anterioară, plutea pe lângă tavan ţinându-şi ochii închişi şi gândindu-se la ceea ce aflase de la îngerul ei. Nu-i spusese nimic. La cum se comportase, nu ştia dacă merită să afle sau nu.

-Cobori, te rog! Ştiu că încă eşti nervoasă pe mine, dar nu poţi sta acolo toată ziua, i-a întrerupt el meditaţia.

-Unu la mână, nu sunt nervoasă pe tine, sunt doar dezamăgită , doi la mână, sunt un spirit în libertate, pot pluti pe aici oricât vreau şi trei, ieri dimineaţă când tu nu mai găsit lângă tine, eu am aflat ceva care cred că te-ar interesa, dar dacă nu vrei să aflii...

-Ce ai aflat? Spune-mi! Regret ce am făcut, bine! Nu poţi sta supărată pe mine tot timpul. Nu uita, ai o misiune!

Ea a coborât şi s-a aşezat în faţa lui într-o postură impunătoare:

-Am o misiune şi o voi termina, dar în indicaţiile pe care le-am primit nu s-a precizat şi faptul că nu te pot şi pedepsi sau că nu pot fi supărată ori nervoasă pe tine.

Răzvan şi-a lăsat capul în jos nemaispunând nimic. Ştia că i-a pierdut încrederea, dar avea de gând să i-o recâştige. Planul său nu l-a putut aplica în acel sfârşit de săptămână. A trebuit să aştepte până luni.