Emma

Capitolul 7

Pune melodia asta cat timp citesti The Motans si Irina Rimes -Poem

Ai simtit vreodata ca atunci cand ramai fara persoana pe care o iubesti si care iti coloreaza viata, ramai practic fara aer, fara sentimente. Ca te simti gol si inert. Mort din punct de vedere sufleteste. Si ca orice ai incerca nu poti scapa de aceasta stare? Ai simtit vreodata asta?! Ma sufoc fara ea, fara parfumul ei de iasomie, sau cel de fructe de padure si orhidee, fara mirosul de capsuni al parului ei. Fara ea.

- Ce face regina mea? Am intrebat privind-o cum sta turceste avand in mana o carte si un pix.

- A sunat regina ta mama, vrea sa vorbeasca urgent cu tine. Cred ca nici daca ar fi dat un camion peste Santiago nu era asa de agitata. Ai face bine sa o suni. A spus continund sa citeasca.

- O sa scapi doar pana vorbesc cu ea. Am spus furandu-i pixul, indreptandu-ma spre bucatarie, in spatele meu auzindu-se protestele ei.

- Andrei? Am auzit vocea mamei.

- Da regina mea. Ce s-a intamplat?

- Trebuie sa se intample ceva pentru ca o mama sa vrea sa vorbeasca cu al ei copil?

- Acum stiu de unde ai mostenit tu linguseala cand vrei ceva. Am auzit vocea Emmei, in timp ce era in prag.

- Mama de ce ai sunat? Am intrebat facandu-i semn Emmei sa vina la mine. Am tras-o in bratele mele.

- Vreau sa veninti pana aici! Santiago are nevoie de ajutor cu o masina, iar eu am nevoie de ajutor cu sera cu flori.

- Mama crezi ca am uitat ca azi e ziua ta? Venim la cina, si iti aduc atunci si cadoul. Pa.

- Ai fost cam grosolan in final. M-a certat Emma, in timp ce isi continua lectura.

- Poate!

- Ai uitat de ziua ei nu e asa? A intrebat ridicandusi privirea clara catre mine.

- Da! Nu... Mi-am adus aminte.

- Pentru ca ti-am soptit eu. Saraca Maria! Habar nu are ca fiul ei a uitat de ea.

- Nu e vina mea ca am o dadaca ata de buna, incat ma face sa uit de tot ce nu are legatura cu ea sau mine, sau noi. Am spus incercand sa ma apar.

- Ai face bine sa iti ridici fundul ala lenes de pe canapea si sa mergi sa ii cumperi ceva.

- Iar tu ai face bine sa vi cu mine, nu ma pricep la cadouri, plus ca sunt gelos ca ai stat mai mult in brate cu Austen decat cu mine. Am spus inchizandu-i cartea cu "Mandrie si prejudecata".

- Nu e vina mea ca m-am indragostit de Darcy. A chicotit cand am sarutat-o pe gat.

- Draga mea Elisebeth ai un Darcy chiar in fata ta!

- Nu-l vad! A spus ea ridicanduse.

- Ce crezi ca ar trebui sa ii cumpar? A spus imbracandu-si blugii.

- Cred ca se va multumi de la tine si cu un simplu "La multi ani!" Am spus schimbandu-mi tricoul.

- Trebuie sa ii cumpar ceva!

- E de ajuns ca venim. Sti ca mama tine foarte mult la tine. Chiar mai mult decat la mine.

- Imi place Maria. E o femeie tare draguta si cocheta. A spus prinzandu-si parul.

- Esti gata? Am intrebat.

- O clipa. A luat sticla cu parfum si cheile de la apartament. A pulverizat putin parfum deasupra capului apoi a zambit. Gata!