Ballerina {18+}

Capitolul 2: Cina

Jasmine stătea în fața oglinzi din camera ei și proba diferite rochii, nu putea lipsi de la cina aceasta, dacă voia ca afurisitul de judecător săi i-a în considerare spectacolul trebuia să se prezinte la restaurantul stabilit de bărbat.

Deja probase 4 ținute dar niciuna nu era perfectă, a mai căutat prin șifonier până i-a sărit în ochi ținuta perfecta, un sacou alb cu o palma mai sus de genunchi la care adăugate un lantisor primit de la prietenul ei Thomas.



orice ar fi pus pe ea era eleganta, trupul ei suplu și delicat se combină perfect cu orice ținuta. O pereche de sandale arginti se potrivea perfect la sacoul elegant.



Și-a lăsat părul pe spate, machiajul nu era unul extravagant, un machiaj natural care-i scotea ochii albastri în evidență. A asortat la sacoul alb o gentuta eleganta în care și-a pus parfumul de trandafiri, banii și telefonul.

Însfârșit era gata, taxiul la care dăduse comanda era deja în fața casei ei. Parca avea un gol în stomac, se simțea ciudat ca iese la cina cu juratul spectacolului, nu era mai simplu dacă îi dădea răspunsul de la început în loc să-si "bată joc" de ea?

Deja se întunecase afara, Jasmine era în fața restaurantului de lux, trase aer în piept și intră înăuntru. Era foarte frumos înăuntru, se uita în jur după bărbatul care a invitat-o dar nu-l zarea până când undeva puțin mai în spate vede un barbat îmbrăcat elegant într-un costum negru.

Acesta când o vede se ridică și îi sărută mâna dreaptă.

- Ma bucur ca ai acceptat invitația.

Fata s-a așezat pe scaunul tras de barbat, se uita încontinuu la el, se vedea ca este un om de bani gata care poate face orice cu oricine.

- Înainte de toate, as vrea să stiu cum va numiți.

- Elias Alvaro

Bărbatul se uita intens la Jasmine, de când urcase pe scena își dăduse seama că este diferită față de celălalte fete, corpul delicat, pielea ușor bronzata fără niciun defect, ochii albaștri ca marea.

- Cu toate ca nu vroiam să accept invitația dumneavoastră, practic am fost forțată pentru ca altfel nu mi-ați fi luat în considerare spectacolul.

Un ranjet ii apăru în colțul gurii bărbatului, îi plăcea s-o vadă pe Jasmine supărată.

- Domnisoara Larsson trebuie să știți un lucru despre mine, și acela că eu pot obține tot ce vreau.

Înainte ca Jasmine să mai spună ceva, un chelner a adus vinul rosu comandat de Elias cu câteva minute înainte să vină Jasmine.

- Domnule Alvaro, acest lucru se numește manipulare.

- Cred ca exagerati domnisoara Larsson.

Jasmine își dadu seama că orice ar spune, el va găsi mereu câte o explicație așa că și-a dat ochii peste cap și a luat o gură din vinul rosu adus.

- Acum, imi spuneti dacă am trecut sau nu?

Elias nu voia să se lase până nu o va face să se îndrăgostească de el, dacă ar fi fost un alt bărbat în locul lui ar fi trecut-o cu siguranță dar el a inventat explicația ca dacă vrea să afle verdictul trebuie să i-a cina cu el pentru a profita de ea.

- Domnisoara Larsson cum am spus, m-ați impresionat dar nu atât de mult încât să vă trec.

Jasmine simțea cum îi plezneste o vena de furie, ce voia mai mult acest bărbat de la ea? Niciuna dintre colegele ei nu a dansat la fel de bine cum a dansat ea, era furioasă dar trebuia să-și țină furia sub control.

- Ati vrea să mai dansez odata?!

Elias se aplecă puțin peste masa cât să o fixeze cu privirea, Jasmine se lasa puțin mai în spate când văzu ca bărbatul nu are intenții bune.

- Atenție la ton, domnisoara Larsson

Vocea dura dar tot odată seducatoare a lui Elias o făcea să tremure puțin, ce voia bărbatul acesta de la ea ca să o treacă?

- Ne putem tutui?

- Desigur dacă ție mai ușor.

Chelnerul venise pentru a lua sticla de vin rosu si paharele dar, paharul cu vin al lui Jasmine cade de pe tava acestuia direct pe sacoul ei alb.

- Imi cer mi de scuze domnisoara! este numai vina mea, ma intorc imediat cu niște șervețele.

- Nu va faceți griji, oricum plecam acasă.

Aceasta se uita la Elias care nu avea nici-o expresie pe fața, Jasmine sterse cât putu pata roșie cu șervețele de pe masa apoi își lua geanta și se ridică.
Nu apucase să iasă din restaurant ca o mână rece o prinde de încheietura ei subțire.

- Vi la mine acasă Jasmine

- Este doar o pată de vin Elias, și oricum nu vin la tine acasa nici moartă.

Își trase brațul din mâna lui și își continuă drumul dar când iese din restaurant, o mâna îi acoperă gura și simte cum cineva o lipește cu spatele de un piept tare.

- Dacă am spus că vi la mine acasă, pai te asigur că vi.

Jasmine se zbatu cât putu de mult dar nu avea niciun rost, Elias era de trei ori mai puternic ca ea, acesta o urca in masina cu forța pe locul din fața.

- Ai înnebunit! Da-mi drumul!

- Dacă mai vrei sa ai un viitor, eu zic să-ți controlezi tonul voci.

Jasmine știa exact la ce se referă Elias, nu avea cale de scăpare, ușile erau blocate iar dacă țipa făcea mai rău, plus ca nimeni nu o auzea. La poliție nu putea apela pentru ca atunci când a fost bagata cu forța în mașină, Elias i-a luat geanta în care avea telefonul.

De ce nu o lasa sa plece? Ce vrea să facă cu ea? Își imagina cele mai rele lucruri în momentul în care ajunge la el acasă, dacă o omoară? Dacă o violează? Dacă o droghează și profita de ea? Numai gândindu-se la toate acestea simțea cum fiorii o doboară iar lacrimile îi împânzesc ochii.

Oricât de desteapta ar fi fost, nu s-ar fi putut gândi niciodată ca juratul spectacolului o va invita sa i-a cina cu el apoi o va "rapi" și cine știe ce-i va face.