Clipele cu tine...sunt ca un vis din care nu vreau să mă trezesc. Momentele în care suntem doar noi, amândoi, izolați de realitatea care ne înconjoară. În care ne creem propia realitate, a noastră.
Mă uitam în ochii tăi, albăstrui care îmi linișteau toți demonii mei, în timp ce îmi treceam mâna prin părul tău bălai, ca aurul. Apoi îți mângâiam pomeții, iar tu îmi zâmbeai sincer. Reușeai să mă calmezi doar printr-o atingere, chiar și o banală privire.
Stăteam pe pieptul tău cu orele, vorbind de ce ne va rezerva viitorul. Tu mă alintai cu vorbe dulci, și sărutări o mie. Mâna ta se plimba de-a lungul corpului meu, cu o dorință inedită de a cunoaște mai mult.
Iubeam sentimentul de a fi a ta. Mă simțeam unică, puternică și iubită, un lucru nou pentru mine. Străluceam de fericire alături de tine, sentimentul devenind unul molipsitor pentru cei din jurul meu. Atunci când eram a ta, aveam senzația că sunt de neatins, că nimeni nu mă poate distruge. Niciodată nu am crezut că tocmai tu o vei face.
Nu am crezut că în câteva clipe, nu îți voi mai aparține. Că nu voi mai fi iubita ta. În câteva fracțiuni de secundă nu am mai fost totul . Am devenit nimic pentru tine, doar o simplă fostă. Ai dat cu piciorul la tot ceea ce am construit. Planurile de viitor, acum erau tăiate de pe listă, date uitării. Persoana ta, nu îmi mai aducea liniște, ci doar bătălii în mintea mea. Un lucru nu ai reușit să îmi schimbi, din păcate. Sentimentele pentru tine, au rămas la fel, neschimbate. Nu am putut să ascund tot ceea ce simțeam despre tine, Kevin.
Sper ca într-o bună zi, ceea ce simt pentru tine, să dispară la fel cum ai făcut-o tu din viața mea.
CITEȘTI
Abstractul
Romantizm"Îmi doresc să rămânem tot în camera asta, eu să rămân tot în brațele tale, și să nu mai ținem cont de restul lumii. Vreau să fiu cu tine, să nu mai ținem cont de țigările fumate, de haosul din cameră sau de faptul că nu arătăm prezentabil. Îmi dore...
