Perechea imposibila~Yaoi +18~♡PAUZĂ

22.Drake

Pentru început , vreau sa va mulțumesc tuturor pentru sprijin și pentru răbdare .PS-scuze pentru întârziere și pentru complicații , dar astea nu sunt din vina mea.Acest capitol este postat pentru a doua oara asa ca multi dintre voi , deja îl știți.
Nu va mai plictisesc ,
lectura plăcuta !!!

Sebastian :

Lucas mi-a zis ca e mai bine dacă ,cel putin pentru o perioada când suntem la academie sa încercam sa ne evitam ,îl înțeleg pana la urma și mie mi-e greu sa ma concentrez când îl vad cu fundul ala bombat ,ochișorii săi albaștri și mai ales când vad ca toate proastele se dau la el..simt ca ma sufoc ,turbez. Totuși ma ajuta când îl vad cum le respinge destul de dur asa cum fac și eu .Nu e ușor sa ne expunem relația , e mai bine ca o perioada sa așteptam și apoi vedem cum facem.Acum are câțiva prieteni și ma bucur pentru el , par de treaba și totuși pe acea Anna nu prea o pot suporta , de fiecare data când o vad îmi amintesc de ce s-a întâmplat în acea cafenea.

Încerc sa păstrez distanta, dar mi-e deja dor de el , de mirosul sau , ochii lui strălucitori , prezenta sa ...parul sau lung și creț pe care de fiecare data când am ocazia îmi place sa il aranjez ,dar lui Lucas nu prea ii place asa ca o fac mai rar decât as vrea eu.Mi-e prea greu sa stau departe de el asa ca mai bine plec pana nu ma duc după el de fata cu roti , trebuie sa ii respect decizia.Ma învoiesc pentru toată ziua cu gândul ca trebuie sa ma întorc după ore pentru ca am promis ca o sa ne vedem în biroul meu ,de-abia aștept .Acum stau pe o banca din fata academiei gândindu-ma dacă sa plec pe jos sau cu mașina sau dacă sa ma duc acasă sau la Eris ca sa ii pot spune adevărul , dacă reușesc sa ii spun ei , o sa îmi fie mai ușor sa ii spun și lui Lucas pana nu se joaca destinul cu noi și afla altfel și devine totul mult mai complicat.

Stând pe gânduri încep sa aud țipete din academie , îl vad pe unul dintre prietenii lui Lucas ieșind cu Anna și Roxy din câte îmi amintesc în fuga spre partea vrăjitoarelor , cel mai probabil Lucas e implicat deoarece nu e aici cu ei .De nimeni nu îmi pasa înafara de el , fug după ei și ii întreb ce se întâmpla , toți erau în stare de soc asa ca niciunul nu mi-a răspuns , asta pana când Anna și-a făcut curaj și îmi răspunde prin suspine.

- Lucas a pierdut controlul , e în cantina , fa ceva , te rog , e doar vina mea ....

- Spune-mi doar ce s-a întâmplat , ii spun serios chiar dacă înăuntrul meu eram îngrijorat pentru perechea mea.M-as duce chiar în secunda asta la el , sa ii fiu alături , dar nu pot sa ma arunc cu capul înainte , trebuie sa știu ce a cauzat asta ca sa știu cum ar trebui sa îl abordez .Dacă ma duc nepregătit cel mai probabil se va descarca pe mine .Nu ma înțelegeți greșit , îl iubesc și am încredere în el , însa știu și cum e sa pierzi controlul , mai ales după ce s-a întâmplat în acel depozit, acum sunt sigur ca situația doar se înrăutățește .

- Eram la masa și , Diego s-a luat de mine, Lucas a fost agitat toată ziua iar faptul ca Diego l-a luat peste picior a fost picătura ce a umplut paharul pentru el.Acum îl desfigurează și pe el și pe gașca lui de idioți , dar Lucas nu trebuie sa își mai păteze mâinile , și le-a pătat destul ...te rog , du-te la el , doar tu ai o șansa sa îl calmezi...îmi spune fata plângând.

Nu mai stau nici o secunda și îmi maschez mirosul și ma duc spre el , nu vreau sa știe ca vin , vreau sa fie o surpriza .Nu îmi pasa ce am sa găsesc , Lucas este tot Lucas și eu o sa îl vad cu aceiași ochii orice ar fi .Toți avem demonii noștri , iar eu am făcut lucruri de o mie de ori mai rele .Sper doar ca o sa îl găsesc le Lucas acolo , nu pe Drake, el fiind demonul care nu ii da pace , din cauza mea.

Odată ajuns pe hol ma emoționez putin dar ma calmez rapid , nu am timp pentru asta. Când trântesc ușa cantinei , Lucas era acolo și ma privea surprins apoi a făcut fata aia tipica lui pentru momentele în care este pus pe gânduri. În fata mea era o imagine demna de cele mai bune filme horror din istorie și totuși în ochii mei îl vedeam doar pe el , perechea mea chiar da în momentul asta ochii săi sunt negri , semn ca nu e tocmai el.Ma întreb dacă situația ar fi fost invers , el ar fi rămas lângă mine ? După toată situația asta sunt sigur ca o sa se învinovățească și nu o sa mai pot sa ii scot cuvântul monstru din cap .Și totuși nu pot sa neg ca pana și partea asta mai sadica a lui , o ador.Era plin de sânge , sângele altora și nici nu știu dacă acesta este un motiv de bucurie sau nu .Poate ca asta o sa sune cam egoist , dar nu-mi pasa atâta timp cât el e bine și totuși știu ca nu doar sănătatea fizica contează ci și cea psihica iar iubirea mea acum nu prea pare bine din punctul asta de vedere.El îl tine pe Diego de gat , ridicat în aer .Băiatul era leșinat de frica cel mai probabil însa nu îmi e mila de el , sunt sigur ca și-a meritat-o și pe lângă asta , mie nu îmi e mila . Odată ce privesc mai bine încăperea observ ca Diego nu e singura victima , unul dintre profesorii de aici este leșinat pe jos lângă un perete , probabil ca a fost izbit în perete pentru ca peretele arata de parca un tanc s-a izbit în el.