Povestea Mea: Fata dependentă de aer. Vol 1

4.Copilăria mea

Însă am crescut o fetiță înrădăcinată de multe frici, de teama să nu fac ceva greșit ca mai apoi să nu fiu pedepsită cu o urecheală, să ascult mereu și să nu ies din cuvîntul părinților, să nu spun ce cred sau simt ca mai apoi să nu mă facă neobrăzată, să fac doar indicațiile ce le primeam fară doar și poate.

Am avut puține jucării, înca și acum sunt pe undeva prin praf uitate păpușile mele dragi ce aveam voie să ne jucăm cu ele doar uneori și să fim atente să nu le deteriorăm, nu aveam voie să ieșim în stradă să ne jucăm cu alți copii, doar foarte rar și atunci pe cel mult o oră, de asta și acum cînd sunt mare țin minte și îmi aduc aminte cu bucurie de ieșirile pe toloacă de lîngă casă și zburdatul pe lîngă lac, de groapa cu gunoi, de vați ascunselea noaptea, de jocuri cu parole, închipuiri de supereroi, datul cu sania în vale pînă ieșeau scîntei ( a fost prima și ultima dată cînd m-am dat cu sania, nici sanie nu aveam), de împușcatul din bețe, colibe din buruiene, schițe de cameră făcute din strujăni, pîrîiașe mici lipite și modelate din nămol, mîncare din țărînă și frunze. Multe peripeții interesante copilarești doar că cam toate astea le-am privit stînd singură într-o parte și analizîndu-i pe fiecare în parte și ce făceau ei. Nu mă implicam des în jocurile cu copii, nu vorbeam cu alți copii, eram nespus de fricoasă și timidă.

Eu cu sora ne permiteam să ne jucăm acasă doar cînd parinții nu erau prezenți. Atunci ne jucam dea țurca, în gătitul pe o plită improvizată din doua pietre și între aprindeam un foc micuț (cazuri de incendii și răniți nu au fost), aveam ustensile de bucătărie în miniatură o tigaie , un ceainic de metal, restul le reproduceam din ce găseam pe acasă, făceam bucate din frunze și nămol cu aranjarea și deservirea pe tavă, cu păpușile pe care le pieptănam și îmbrăcam, noi ne chiteam în rochițe și ne vopseam unghiile, buzele, însă trebuia la revenirea părinților să fie strins totul ca să nu o luam binișor că nu am făcut tot lucrul de pe listă.

Îmi aduc aminte cum am bandajat un pui de curcan la lăbuță pentru că a căzut o bucată de țiglă dinacoperișul țarcului improvizat, cum am aruncat cana spartă la vecini îngrădină, cum am dat cu vărguța într-o rățușcă și mergea amețită, cum am fost lapescuit cu plasa de la cartofi, cum am vrut să mă învăț să merg cu bicicletasorei și la vale m-am speriat nu știam cum să frînez și m-am izbit de un stîlpcu volanul în burtă, cum trebuia să păzim ușa de la intrare ca să nu intremotanul ce a căzut în veceu și a ieșit, să păzim grădina cu varză ca să nu omanînce rățile, să aducem rățile și bobocii de la rîu pe care nu-i găseam sau nuerau toți, cum ne fugăreau vițeii cînd îi duceam și aduceam de la păscut, șicam după fiecare întîmplare urma și o bataie bună dupa care noi fugeam sau nealungau pe toloacă și plîngeam pe malul rîului, vorbeam cum o să plecăm și o săhoinărim singure unde o să mîncăm mere din livezi și nuci de pe margineadrumului.