a/n: înainte să înceapă capitolul, dacă v-a ofensat sau v-a deranjat în vreun fel că Jennie este personaj negativ, vreau să-mi cer scuze, deoarece asta nu a fost deloc intenția mea. totul e fictiv și lucrurile trebuie să fie interesante, deci e nevoie și de niște personaje negative. nu am nimic cu ea, e foarte talentată și frumoasă, o respect și chiar nu am ales-o cu un motiv personal, deci... da, îmi pare rău:(
^^^
Taehyung păsește cu dreptul în sediul agenției Vogue, uitându-se în toate părțile, căutând cu privirea cea mai rapidă cale de ieșire în caz că lucrurile vor merge prost. Poate să simtă ochii tuturor ațintiți asupra lui ca niște prădători, probabil curioși de ce o să facă sau o să spună. Nu poate să-și dea seama dacă privirile lor sunt compătimitoare, acuzatoare sau un mix între cele două, dar știe că i se face pielea de găină doar știind că îl urmăresc.
Yoongi și Hobi sunt în fiecare parte a lui, gata să-i sară în apărare în caz că lucrurile degenerează. E recunoscător pentru prezența lor fizică și emoțională, dar undeva în adâncul sufletului își dorește să fi putut merge pe holurile astea alături de Jeongguk. Încă nu e vremea aia, dar poate cândva. Asta dacă va mai avea un loc de muncă aici...
Chiar dacă toți colegii lui îl privesc curioși acum, nu poate să nu-și amintească prin câte au trecut împreună, nopți nedormite, ședinte foto interminabile, dar și câte râsete au împărțit și de câte ori s-au apărat reciproc.
Ajungând în camera principală de ședințe, se așază pe un scaun la întâmplare, neintrând în vorbă cu nimeni. Oricum, mai toți își țineau distanța. Tehyung e sigur că persoanele care lucrează la Vogue nu sunt homofobe, plus că toți știau despre orientarea lui și înainte de tot dezastrul ăsta, așa că poate doar să presupună că nu vor să intre în vorbă cu el pentru a-l lăsa să respire liniștit.
"Doar mie mi se face pielea de găină în preajma lor?" comentează Hobi, aruncând un ochi când încoace, când încolo.
"Nu mai fi așa dramatic," răspunde Yoongi, lăsându-se de tot cu spatele pe scaun și privind în sus la tavan. Trage adânc aer în piept și continuă, "Cine credeți că e la conducere?"
"Nu știu, dar oricine e mai bun decât Chaerin," afirmă Hobi. "Tae, tu ce crezi?"
Brunetul doar oftează, "Nu știu, și sincer, nu-mi prea pasă. Dacă cine îi ia locul îmi va impune aceleași măsuri, am plecat de aici," spune el, aproape nonșalant.
Yoongi face schimb de priviri cu Hobi, amândoi dându-și seama că nu e chiar atât de ușor. Taehyung lucrează la Vogue de trei ani și nu ai cum să renunți la o carieră de genul ăsta fără să-ți pară măcar puțin rău. Amândoi sunt totuși conștienți și de faptul că Taehyung ar lăsa totul pentru Jeongguk, că nu e nimic mai important decât el, așa că știu că nu-i pot schimba părerea oricât ar încerca.
Înainte ca ei să poată adăuga ceva, ușa se deschide larg, zgomotul provenit de la o pereche de tocuri înalte inundând încăperea.
Yoongi e primul care se ridică și se întoarce să arunce o privire la viitoarea lui șefă. "Să fiu nebun, cred că glumești!" îi iese din gură fără să realizeze.
"Cred că-ți bați joc de mine," intervine și Hobi la fel de surprins.
"Dar e cât se poate de adevărat, băieți," se aude o voce subțire feminină, iar Taehyung instant face conexiunea în mintea lui. Lisa.
Cum e posibil?
Taehyung se întoarce rapid cu fața către ea cu gura deschisă ca un pește în apă.
CITEȘTI
Oare destinul e cel gelos pe noi? - K.TH/J.JK [FINALIZATĂ]
Fanfic"De ce mă respingi mereu?" "Pentru că am învățat de mult că nu trebuie să te încrezi în oameni. Te dezamăgesc când te aștepți mai puțin." ÎNCEPUTĂ: 14.07.2020 FINALIZATĂ: 21.08.2020