Trecutul continuă

Partea 26

     Somnul îmi este tulburat de niște bătăi violente în ușa camerei de hotel. Elias mă desprinde din îmbrățișarea s-a și verifică ora, este 01:47. Ne mai privim preț de o secundă și mă avânt pentru a deschide.
     - Care este problema ta? Întreb pe un ton ridicat al vocii în timp ce încă încerc să îmi obișnuiesc ochii cu lumina puternică de pe hol.
     - Unde este nenorocitul? Spune furios și intrând cu forța pe lângă mine, iar eu închid ușa.
După ce aprinde becul îl văd la capătul patului privindu-l amenințător pe Elias.
     - Marko, încetează! Ce este atât de important că trebuie să ne trezești în toiul nopții?
     - Nu te mai las să o atingi nici măcar cu un deget. Mă ignoră complet și continuă să se concentreze pe băiatul fără tricou din patul meu.
     - Îți înțeleg gelozia dar nu sa întâmplat absolut nimic. Ne-am uitat la un film și am adormit, nu trebuie să faci atâta scandal.
După un schimb de replici ascuțite aproape că cei doi se iau la bătaie. Mă poziționez între ei și încep să spun aproape strigând schimbarea bruscă de plan.
     - În clipa asta mergeți și vă adunați lucrurile și ne vedem la recepție în douăzeci de minute. Marko, tu le vei da explicații lui Thony și Ivy. Cu asta am încheiat subiectul.
Marko este primul care părăsește camera, Elias închide ușa și mă lipește de perete și abdomenul său. Îmi lipesc buzele de ale sale trecându-mi degetele prin șuvițele sale negre.
     - Cine știe când voi mai avea ocazia să te simt.
Îmi mai oferă un ultim sărut scurt și pleacă spre camera de care aparține.

     Drept pedeapsă Marko este cel care conduce, iar Ivy a decis să îi țină companie fiind prea nervoasă pentru a mai dormi. În spate Anthony, Elias și cu mine ne așezăm cât se poate de comod și încercăm să ne reluăm somnul. Îi simt brațele protectoare atât de aproape dar totuși atât de departe de mine. Sunt rezemată de Thony dar nu rezist să nu trag cu ochiul pentru al privi, pentru ai analiza din nou și din nou fiecare trăsătură. Parcă fiecare sărut din partea lui ar fi fost un vis.

     Sunt trezită brutal de vocea panicată a șatenului.
     - Am dat de belea!
     - De ce? Ce este? Întreb speriată.
     - Chelul ne-a găsit, din nou. Îmi răspunde Ivy  privind în oglinzi.
Nenorocitul de Alexius!
     - Îl voi arde de viu! Spun și îmi îndrept atenția spre telefon. Vincent mi-a trimis coordonatele lui Alexius. Ai cam întârziat cu asta! Nu îi răspund, doar glisez notificarea pentru a dispărea. Îmi așez picioarele în jurul lui Elias așezându-mă în brațele sale și cobor geamul. Îl privesc pentru o secundă și îmi scot trunchiul pentru a vedea mai bine mașina din spatele nostru. Avantajul meu este că sunt pe partea dreaptă a mașinii așa că nu are șanse mari de a-mi neutraliza atacurile. Cu greu dar reușesc să îi nimeresc o roată și pierde controlul vehiculului ajungând pe una din părțile neasfaltate. Îi ordon lui Marko să oprească amenințându-l că sar din mașină. Chiar dacă știe că Elias nu mi-ar permite așa ceva, eu fiind încă în brațele sale, oprește și mă grăbesc spre Alexius care încă stă în mașină. Sunt decisă să termin cu el. Ajung la aproximativ trei metri de mașina lui, acesta coboară cu mâinile ridicate în drepata fiind un plic alb. Rânjetul său nu face decât să mă înfurie mai tare.
     - Am venit cu un mic cadou din partea lui Avgustin, care poate vă face să vă mai gândiți la oferta noastră. Spune și îmi aruncă plicul cu o ușoară mișcare din încheietură.
Ivy îl acoperă până la gât în pământ, iar eu desfac micul cadou. Mâinile încep să îmi tremure când privirea mea dă de câteva fotografii cu familiile noastre. Mătușa Sophia și părinții lui Marko sunt într-o celulă clasică de pușcărie, iar restul în altele speciale potrivite pentru puterile lor. Toate având într-un colț niște amenajări ce țin pe post de baie. Sunt palizi și plini de vânătăi. Le înmânez și celorlalți pentru a le putea vedea și mă poziționez în fața lui Alexius lovindu-l. Îl cuprind puternic de maxilar, el scâncind puternic când îmi simte fierbânțeala palmei.