Viky

Capitolul 17

Doua saptamani mai tarziu ma aflu tot in casa familiei Hariton. Relatia dintre mine si Erick merge din ce in ce mai bine. Am continuat sa merg la scoala chiar daca nu aveam dispozitia necesara. Am reusit intr-un fel sau altul sa ii fac pe Erick si Mario sa se înghită, astfel am reunit vechiul grup de prieteni. M-am întâlnit de cateva ori cu Alina pe holurile scolii. Nu mai e fata speriată si timida care a ajuns in casa mea, acum e o adevarata scorpie. A reusit sa il faca pe tata de cap in mai putin de doua saptamani. Gabriel mi-a adus la cunoștință ca tata vrea sa ma dezmosteneasca. Ar trebui sa ma afecteze, dar nici macar nu ma surprinde ca vrea sa faca asta. Tata mereu a vrut sa fiu "copilul perfect", dar eu sunt in multe feluri dar nu perfecta.

Ma trezesc la realitate cand ajungem in fata liceului. Sunt momente in care cad pe ganduri, iar in ultimele saptamani am facut asta cam des.

Flavius -soferul familiei Hariton- imi deschide usa așteptând sa ies. Ii arunc un zambet stângaci la ca imi raspunde cu unul de toata frumusetea. Flavius este un barbat de vreo 40 si ceva de ani. Este destul de scund si plinut. Pot spune ca este de treaba dar il prefer mai mult pe Robert. El stia sa ma asculte si stia cand sa taca cand vedea ca nu sunt in apele mele. In schimb, Flavius turuie ca o moara stricata.

Erick ma ia de mana si ne îndreptăm spre intrarea in școală. Ne-am facut deja un obicei din a urca pentru a ne lasa ghiozdanele, ca mai apoi sa mergem sa ne intalnim cu ceilalti in spatele școlii. Sunt fericita pentru ca prietenii mei nu s-au schimbat fata de mine, ba mai mult l-au acceptat pe Erick cu bratele deschise. Ei bine, situatia nu a stat chiar asa. Mario nu a fost prea fericit cand a vazut ca Erick va fi prin preajma, dar nu a avut de ales. Au fost cateva încăierări intre ei, dar s-au terminat inainte ca unul din ei sa aiba de suferit vreo dauna permanenta sau e lunga durata.

Ne apropiem de banca, iar Mario e primul care ne observa prezenta. Se apropie de noi si ma cuprinde in strans in brate, cum face de fiecare data. Cu Erick bate palma si isi zambesc. Am uitat sa mentionez ca de cand au lasat bataile la o parte si au început sa se cunoasca, si-au dat seama ca au multe lucuri in comun si intr-un fel sau altul, au devenit prieteni. Ceilalti ne zambesc si ne asezam langa ei.

  -Tatal tau a adus-o azi pe Alina la scoala, spune Tina jucandu-se cu parul ei.

Incerc sa par cat mai indiferenta dar adevarul este ca ma doare. Tata a fost si este cea mai importantă persoana din viata mea. Stiu ca am gresit si eu, dar a gresit si el. Daca am lasa orgoliile de-o parte am reusi sa ajungem la un consens.

  -Mi-e indiferent. Oricum tata o sa ma dezmosteneasca curand. Alina oricum poarta numele nostru de familie asa ca sigur ei o sa-i ramana tot.

Simt un gol in stomac. Nu ma pot gandi ca Alina sa ia tot ce e al meu. Poate ca suna prostesc, dar si eu am muncit ca sa am ce tocmai am lasat in urma. Am facut multe sacrificii ca sa nu patez numele tatalui meu. Am putut sa plec cu mama, dar am preferat sa depun mărturie impotriva ei pentru ca ea sa nu poata lua nimic din ce a construit cu tatal meu. Poate ca si ea a avut dreptate cand mi-a aruncat acele vorbe usturătoare. Le-a spus la nervi, poate si eu as reactiona la fel daca fiica mea ar face ce am facut eu.

  -Nu cred ca e normal sa faca una ca asta. Viky, tu esti sange din sangele lui, spune Tina deranjata de indiferenta mea.

  Nu e normal ,Tina. Sunt de acord cu tine.

  -E perfect normal. Sunt banii si munca lui. Eu nu am nicio putere asupra lui.

  -Te-ai lasat de atatea ori de-o parte pentru el. Nu e nor...

  -Tina, ridic tonul la ea, chiar daca nu e cazul. Stiu ca am facut sacrificii, stiu ca m-am lasat mereu pentru familie, stiu toate astea! Nu e nevoie sa imi aduci aminte.

Tina lasa capul in jos si isi cere scuze. Incerc sa ii spun ca trec printr-o pasa proasta si ca imi e greu sa ma controlez.

Dupa ce ma calmez si uit de problemele mele, teoretic vorbind ca e cam greu sa uiti asa ceva, incepem sa vorbim banalități. Alexia ne povestește despre noua ei iubire, care spre surprinderea mea e din aceeași clasa cu mine, asa ca tot greul cade pe mine. Eu trebuie sa vorbesc cu acest, Andrei, pe care nici macar nu stiam ca il am in clasa. Trebuie sa fiu mai atentă la colegii mei, serios vorbind. Daca stau bine sa ma gandesc cunosc foarte putini din ei si sunt in anul doi de liceu. Nu o sa-mi fie greu sa il conving pe acest Andrei sa ii acorde o sansa Alexiei. Este o fata frumoasa cu un caracter de nota zece.

Mario ne povesteste cum Alina incerca de ceva timp sa il seduca. El nu e atat de prost incat sa pice in plasa ei, dar spune ca daca mai insista mult pe tema unei relatii el o sa cedeze pentru o noapte, pentru ca, citez: verisoara ta arata super bine si imi e greu sa o refuz de fiecare data.

Tina a trecut recent printr-o despartire. Ionut e îndrăgostit nebuneste de ea. Cand am stat de vorba cu el si i-am spus ca mi-am dat seama ca tine la Tina ceva mai mult a incercat sa nege, dar eu citesc persoanele foarte usor asa ca a fost nevoit sa imi povesteasca tot. Poate ca acum, cand Tina nu mai are relatie si e disponibilă, Ionut va avea curaj sa ii mărturisească ca simte ceva pentru ea.

Cand soneria anunta inceputul primei ore ne îndreptăm spre clasele noastre. Ne despărțim pe la jumatatea drumului pentru ca noi avem clasa la etaj, iar ei la parter.

Ziua trece relativ repede. Viata e mai frumoasă cand iti împarți timpul cu persoane dragi tie. Ii iubesc pe toti atat de mult. Si acum, cand practic nu mai am nimic, ei tot sunt langa mine. Credeam ca nu exista asa ceva, credeam ca prietenii iti sunt aproape doar la bine, dar se pare ca ai mei sunt langa mine si la rau.

In drum spre casa imi las capul pe umarul lui Erick si imi dau dreptul sa ma relaxez si sa imi las gândurile sa imi invadeze mintea.
Azi l-am vazut pe Robert, venise dupa Alina. Cand l-am vazut m-am dus direct la el. Cand am ajuns in fata lui nu a ezitat nici macar o secunda si m-a luat in brate chiar in fata scorpiei. In seara in care am plecat de acasa nu mi-am luat aproape nimic. El si-a riscat slujba pentru pentru a-mi aduce cateva haine si caietele pentru școală.

Cand ajungem acasa la familia Hariton, Erick imi tine usa deschisa pentru a intra. Inchide usa in urma mea, ma ia de mana si ne îndreptăm spre salon. Gabriel sta pe canapea, la fel ca in celelalte zile, doar ca astazi nu e singur. Langa el e o femeie slaba imbracata intr-o rochie lunga de culoarea sangelui. Parul ei lung, de culoarea caramelului e lasat pe spate. Nu imi dau seama cine e din motiv ca e intoarsa cu spatele la mine. Se intoarce incet spre mine iar eu raman stana de piatra. Corpul mi se incordeaza subit si amintiri din copilarie imi apar in minte. Ma vad in gradina din spatele conacului, avand vreo opt ani. Rad si alerg dupa un fluture alb. O voce feminima si mieroasa ma striga pe nume. Ma apropii de ea si ma strange la pieptul ei.

Revin in prezent si incep sa tremur. Erick ma tine cu o mana dupa mijloc pentru nu nu-mi pierde echilibrul. Mii de amintiri imi trec prin minte, mii de de senzatii, dar cu toate astea, un singur nume.

Mama