CAPITOLUL 9

3.1K 219 48
                                    

— Ce tip de bărbat ești? întreb, privind șoseaua întunecată și rememorând fiecare mic detaliu ce s-a întâmplat în urmă cu câteva minute

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

— Ce tip de bărbat ești? întreb, privind șoseaua întunecată și rememorând fiecare mic detaliu ce s-a întâmplat în urmă cu câteva minute.

Nu mai sunt amețită, nici beată, nici nimic. Nu mai simt nimic din ce simțeam când am intrat în camera aia și nici nu știu ce simt acum. Voiam să uit de Aydan la începutul serii, dar am ajuns în brațele lui și mărturisesc că îmi place să fiu acolo.

Ultima oră a fost un vis, iar dacă nu m-aș afla acum în dreapta lui aș spune că nu s-a întâmplat niciodată. Însă mă aflu cu el în mașină, încă îi simt brațele în jurul meu, încă îl simt între picioarele mele, adânc în interiorul meu și încă îi pot simți buzele pe pielea mea. Pot face asta și nimic nu îmi poate lua aceste amintiri.

Dacă în capul meu, sexul cu Aydan era bun, în realitate, este divin. Aydan știe ce face și știe să împartă cu celălalt. Și ce poate fi mai bun decât un bărbat căruia îi pasă de tine, în pat și în afara patului? M-am simțit uimitor și mă întreb când o facem din nou, dacă o vom face din nou. Poate mă simt așa deasupra tuturor pentru că a trecut ceva de ultima dată când m-am pierdut pe undeva, cu cineva. Degetele și vibratorul meu nu sunt același lucru cu un trup cald și niște mâini puternice, care ar putea face orice din tine. Iar corpul lui Aydan este ceva care îți provoacă dependență.

— Poftim? Aydan își întoarce capul spre mine confuz.

— Ce tip de bărbat consideri că ești? întreb din nou, chiar dacă nu știu de unde mi-a venit această întrebare.

Doar stăteam aici, așteptând să ajungem la mine și m-am gândit că ar trebui să discutăm despre ceva, iar ăsta a fost primul lucru care mi-a trecut prin minte. Am ajuns curajul și am vrut îndeajuns de mult să aflu răspunsul, așadar de asta am și vorbit.

Îmi simt gâtul puțin cam uscat, destul de uscat pentru că îmi e greu să vorbesc și nu văd nicio sticlă cu apă prin mașina lui. Îmi simt fața caldă și umedă și nu vreau să știu ce vede Aydan acum pentru că pot vedea cum machiajul meu a luat-o la vale. Oare mai vede aceeași femeie cu care a fost în urmă cu ceva timp? Oare mă vede la fel de atrăgătoare? Contează asta pentru mine?

— Ăhm, ceea ce vezi tu și restul, bărbatul care umblă după tot ce are două picioare și un loc umed în între ele, gata pentru a-l primi oricând, spune lent, încercând să găsească cuvintele potrivite. Ceea ce se află după această fațadă este bărbatul care vrea doar să găsească pe cineva care să îl accepte, pe el și tot ce înseamnă el, continuă, luându-și din nou privirea de la șosea și mutând-o asupra mea.

Chiar dacă nu îi voi spune lui asta, este exact răspunsul la care mă așteptam. Este imposibil ca în spatele unei fațade să nu existe mai mult. Aydan este acest bărbat când îl vezi prima dată și poate așa se protejează, dar în interior, este cu totul altă persoană. Deși nu am cunoscut acea parte din el, sunt sigură că există pentru că altfel ar fi doar o carcasă, nimic mai mult. Aydan Gadzen pare mult mai mult decât o simplă carcasă.

Lângă mineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum