CAPITOLUL 17

2.9K 211 60
                                    

Mijesc ochii spre el, căutând un semn care să îmi indice că am întrecut limita, care să îmi spună că întrebările asemănătoare acesteia nu sunt potrivite

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Mijesc ochii spre el, căutând un semn care să îmi indice că am întrecut limita, care să îmi spună că întrebările asemănătoare acesteia nu sunt potrivite. Caut, dar încă nu îmi dau seama dacă există sau dacă
îmi va strica momentul. Așadar, îl analizez pe Aydan în timp ce se gândește dacă va răspunde sau nu. Aydan, care își alege cuvintele.

— Sunt multe lucrurile pe care nu le știi despre mine, însă dacă vrei să afli ceva trebuie să primesc ceva la schimb. Nu ofer informații personale și secrete pentru nimic, tonul lui este serios, însă ochii lui îmi spun că se joacă.

— Ce ai vrea la schimb? întreb în continuare la fel de curioasă.

Venind aici, văzându-l așa și controlată de fiecare gând nebun, aștept și îmi doresc cu nerăbdare să aflu ceva despre el. Ceva personal, care să conteze și care să mă ajute să îl înțeleg. Pot oferi orice la schimb pentru că puține sunt momentele în care nu am nimic de oferit. Iar cu Aydan, pot oferi orice.

— Aș spune un blowjob pentru fiecare informație, însă ar fi mai corect dacă primi și eu ceva despre tine. Lucru nou pentru lucru nou, zâmbește larg și inocent.

— Mi se pare corect, aprob, dând din cap pentru a începe.

Se gândește puțin, privind tavanul. Degetele lui se joacă pe coapsa mea, iar mâna mea îi mângâie pieptul pictat. Toate celelalte obiecte sunt fără noimă în acest moment. Simt că suntem doar noi în toată lumea asta, în camera lui întunecată, în patul acesta uriaș. Doar noi și momentul nostru mult prea intim pentru ceea ce practicăm.

— Când iubesc, sunt orb, spune încet, serios și doar aceste cuvinte par a purta o greutate mai mare decât orice altceva în lume.

Îl privesc atentă, așteptând să continue sau să facă ceva pentru că afirmația asta m-a băgat în ceață și îmi doresc și mai mult să aflu despre ce vorbește.

— De ce spui asta? întreb când îmi dau seama că nu va continua. Nu toată lumea este așa când iubește? Se spune că iubirea orbește.

— Am fost îndrăgostit o singură dată în viața asta, însă mi-a fost de ajuns. M-a lăsat incomplet și nu vreau să rămân gol în cazul în care voi trece din nou prin aceleași experiențe, îl văd pe Aydan cum încearcă să rămână întreg, cum vrea să pară că nimic nu îl afectează din ceea ce spune, însă îl văd și pe Aydan cel afectat. Cel care este rănit și îmi pare rău pentru o secundă că am pus acea întrebare.

— Nu toate poveștile de iubire sunt fericite, cum nici toate nu sunt triste. La un moment dat, o vei trăi și pe cea veșnică. Ai nevoie de câteva încercări pentru a o recunoaște, șoptesc. Nu mereu vei fi rănit.

Ochii lui îi găsesc pe ai mei și văd în ei ceva mai mult decât durere. Neputință, ură și teamă. Aydan, bărbatul puternic, controlat și direct, este acum precum un copil, fragil și supărat, iar mie mi se rupe sufletul văzându-l așa.

Lângă mineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum