Cuiul de siguranta

79 5 1
                                    

-Nu se poate asa ceva, este imposibil!

Tipa Narin revoltata pe holurile spitalului. Sunt prea bine dispusa ca sa ma mai enerveze ea, tot ceea ce fac este sa zâmbesc in timp ce ea se da cu capul de peretii iadului. Eram prea fericiti, toti. Scapam de un drac de femeie, cum puteam fi? Iesim din spital in cele din urma, asta dupa ce ea a trezit pana si mortii din morga cu tipetele ei. Intru in masina alaturi de Devrim iar urmatorul lucru pe care il fac este sa dau drumul la muzica. In sfarsit liberi!

-Iar acum ce urmeaza? Ce se va intampla cu ea?

Il intreb curioasa. Chiar daca fix la asta nu imi statea mie gândul trebuia totusi sa intreb, macar sa stiu unde se duce dracul asta de femeie.

-Tu ce parere ai? Clanul o va judeca si va primi o pedeapsa care va fi aplicata dupa ce naste, dar acum hai sa ne bucuram. Nu cred ca este cazul sa vorbim despre ea, nu azi.

-Adevarat.

Dupa mai bine de zece minute de condus, Devrim parcheaza masina in fata usii casei. Intram in casa si se pare ca am ajuns primii. Intram in sufragerie und eparintii lui Devrim stateau pe canapea, savurând un ceai. In momentul in care ne vad cum intram in incapere se ridica in picioare. Asteptau si ei un raspuns.

-Ce a spus doctorul?

-Negativ. Nu este copilul meu.

-Ah! Ce bucurie! Putem incepe demersurile pentru nunta! Kemal, trebuie sa-i sunam imediat pe.......

Devrim se intoarce cu fata catre mine si imi zambeste, ignorandu-si total parintii.

-Haide, avem de sarbatorit.

Ma uit intrebatoare la el dar nu apuc sa mai zic ceva ca acesta ma prinde de mana si ma trage dupa el.

Iesim din sufragerie dupa care o luam la dreapta, intrand pe o usa dupa care se aflau niste trepte ce duceau inspre un fel de subsol. Coboram scarile iar ochii mei pur si simplu explodeaza, nu mai zic de simturi. Era o camara plina de vinuri. Devrim imi da drumul de la mana iar, hipnotizata parca, pasesc pe langa rafturile bucsite de vinuri.

-Deci nu pot sa cred. Vinurile astea sunt din 1983, din Viena!

Vinurile erau sortate in rafturi pe care scria anul de fabricatie si tara de unde provin.

-Ce vin iti place?

-Mie? Vinul rosu, demidulce.

Acesta face cativa pasi in fata si se opreste in fata unui raft.

-Alege-l pe care il vrei.

-Serios?

-Da.

-Glumesti, nu? Oricare il vreau?

Devrim ma aproba din cap si ma apropii de raft uitandu-ma peste vinuri. Nici nu stiam pe care sa il aleg, toate pareau bune dar doar unul ma atragea. Brachetto Dolce din 1932-Italia. Il iau in mana si ma intorc cu fata catre Devrim, pentru a primi aprobare, nu puteam fi nici nesimtita, parea un vin scump si totusi, m-a lasat sa aleg orice vin vreau, trebuia sa fiu putin recunoscatoare.

-Ai gusturi bune. Acum urmeaza-ma.

Ma conformez si pasesc in spatele lui. Acesta intra in alta camera in mijlocul careia trona o fabuloasa masa din lemn de stejar deasupra careia erau trei lustre ce luminau camera slab. La cativa metri de masa era un bar ce era plin de pahare de vin de toate modelele.

-Ia un loc.

Spune Devrim punând paharele pe masa. Ma apropii de masa si ii dau sticla pentru a o desface.

In Numele Dreptatii Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum