Deschid ochii amortita si privesc in jur dar nu vad decat o bucata de piele. Imi ridic incet capul iar amintirea serii trecute ma face sa zambesc. Dormea inca. Linistit. Aproape ca vedeam un zambet pe fata lui.
Ridic plapuma putin. Trebuia sa ma conving ca a fost real iar goliciunea ce se ascundea sub plapuma imi infirma orice frica.
Ma invelesc mai bine cu plapuma si imi acopar fata cu palmele.
Este real.
-Te-ai rusinat?
Aud o voce ragusita si imi intorc privirea catre el.
Nu spun nimic. Imi ingrop jumatate de fata in pumni si zambesc privindu-l.
Se ridica in sezut si isi inconjoara bratele in jurul meu, tragandu-ma mai aproape de el.
-Esti superba!
Spune sarutandu-ma pe frunte.
-Este real?
Spun ragusita.
-Mai real ca niciodata.
Imi sopteste apropiindu-se tot mai mult de fata mea.
O bubuitura se aude si ma indepartez speriata de Devrim. Usa se tranteste de perete iar minunata de Eda apare in camera.
-Axe! Innebunesc aici!
Tipa dar se opreste brusc cand ne intalneste privirile. Un zambet malefic ii apare pe fata.
-Nu stii sa bati la usa?!
Spune Devrim deranjat, nervos.
-Cand terminati aici, te astept in bucatarie Axe.
Spune gesticuland catre noi, zambind. La naiba cu tine, Eda!
-Iesi odata omule!
Strig nervoasa iar Eda iese din camera.
-Fenomenal!
Murmur nervoasa dar Devrim incepe a rade colorat. Ma ridic in sezut si imi iau capotul pe mine, ridicandu-ma in picioare.
-Nu rade! Voi muri de rusine! Cum mai ies eu din camera acum?
-Atunci putem sta in camera toata ziua. Nu ma deranjeaza.
-Devrim! Nu si tu! Si asa mor aici! O voi distruge pe fata ast..
Un junghi apare si ma opresc din a-mi continua propozitia. Imi duc mana catre abdomen.
-Ce? Te doare?
Zambesc. Urc in genunchi pe pat, ii iau mana lui Devrim si o pun deasupra abdomenului.
-S-a trezit.
Spun uitandu-ma la Devrim.
-Allah..s-a trezit baiatul meu? Voi muri pentru voi, jur!
-Sa nu indraznesti! Ultima data am distrus camera. Daca se intampla din nou, daram casa.
In usa se aude un ciocanit.
-Micul dejun este gata!
Ma uit la Devrim nemultumita.
-Au o problema cu noi azi.
Spun iar Devrim se ridica in picioare.
Ma duc catre dulap si imi iau cateva haine. Scot pentru Devrim o bluza cu guler si niste blugi negri si ii pun pe pat.
-Acum imi alegi si hainele, soțioara?
Aud vocea ironica din spatele meu. Ma opresc din mers si ma intorc cu fata la el.
-Am zis ca...ne grabim. Mi-e foame.
Imi continui drumul catre baie dar acea voce ma opreste din nou.
CITEȘTI
In Numele Dreptatii
RomanceContinuarea cartii "In Numele Traditiei", In Numele Dreptatii, ii are ca personaje principale pe Alexandra, sora Emei si Devrim, fratele lui Ahmet. Alexandra lupta cu traumele din trecut care inca o bantuie, ceea se o face sa nu dea doi bani pe viat...
