mă uitam în vârtejurile pereților
până cădeam hipnotizată-n ele
și vedeam numai formele colorate
care apar sub pleoape
atunci când mintea are chef de glume
proaste
și dormeam bine.
am crescut și a crescut și fericirea
zâmbeam și îmbrățișam cu drag perna
cred că se simțea și ea iubită
o dată în viață
era un secret mic că-i ard obrajii
dacă stăteam mult cu capul în ea
și dormeam bine.
am crescut încă o dată și insomnia cu mine
numără oile - ziceau ei
ce prostie - gândeam și eu
de ce să alerge pentru somnul meu
sau de ce somnul se lasă prins de oi
am pus întrebări până mi-am retras cuvintele
dacă le număram
nu mai plângeam în fiecare noapte
acum nu mai dorm bine.
