Într-o pânză de ramuri
goale şi îngheţate
o gâză care se zbate
aproape nemişcată.
O privire mai atentă,
un pas în faţă.
Ceva mişcă printre braţele
scheletice ale copacilor -
un intrus în capcană.
O privire mai atentă,
doi paşi în faţă.
Un chip de om răsare în mijlocul
străzii muribunde -
criminalul de după gratiile neparalele ale copacului.
Şi pe drumul negru
împingea cu piciorul
o nucă de cocos
şi o învelea în pământ ud
şi o rostogolea prin gropi.
Iar eu stăteam şi îl priveam
de la balcon
zgâriată de fiorul frigului
cu mâinile încleştându-se
în văzduh.
Pupilele mi se învineţiră
brusc
şi vedeam doar cum dă cu piciorul
lent şi moleşit
în aer.
Cocosul dispăru
şi din cer căzură doar fulgii.
