Pupilele dilatate i s-au
topit în celălalt vid.
Tăiate în două jumătăţi -
una căutând ceva,
alta încâlcită în gene.
Trăia izbită între două
paralele.
Într-un ceva neutru,
ca un desen colorat în negru
şi gri -
singurul tub de vopsea rămas.
Ca într-o realitate apropiată,
o noapte ceţoasă, cu umbre ascunse.
Îşi arunca curiozitatea până după
clădirile cu ferestre luminate de
flăcări albe, nevăzute.
Îşi striga gândurile de ceară de după felinarele statice.
În realitate tăcea curios, privind
cum se duc toate.
