Datorii și cămătari pe urmele ei.După moartea mamei sale Yoora este nevoită să renunțe la facultatea de film și să angajeze pentru a plăti datoriile pe care mama ei le-a lăsat.
Dar totul s-a schimbat într-o zi când fata sau după porecla ei "prinzăto...
Nici nu mai știa ce e în capul ei.Tot ce făcea acum este să privească în ochii băiatului care acum câteva minute și-a exprimat sentimentele față de ea.
Erau în același loc nu s-au mișcat o secundă până când fata se apropie de Hyungwon și îi ia punga din mână,face o plecăciune apoi se depărtează de el.
Nici măcar nu se uita în spate,nu putea să scoată nici un cuvânt.Se îndrepta spre casă în liniște ca și cum nimic din asta nu s-a întâmplat cu adevărat.
Nu se gândea nici măcar o secundă la Hyungwon ca iubit al ei,Yoora doar îl vedea ca pe un prieten,un frate ba chiar mai mult parte din familie,dar acum nu știa dacă o să mai poată privii în ochi după ce i-a spus.
În drumul ei spre casă ninsoarea începe să cadă pe clădirile din Seul. Se simțea ca prințesă,dar nu era un basm cu final fericit era ceva trist, ceva ce o făcea pe Yoora să suspine în fiecare minut.
Fulgii de nea cădeau pe hanoracul ei roșu care acum era un și rece pe pielea ei fină.Drumul părea din ce în ce mai lung cu fiecare clipă în care se gândea la cuvintele spuse de Hyungwon.
Avea impresia că cineva era în spatele ei,o privea de la distanță fără să zică nimic.Auzea pași în zăpada care scotea un zgomot asurzitor,dar când își întorcea capul nimeni nu era acolo.
Credea că are vedenii,dar într-un final ajunge acasă sau ce putea ea să numească acasă.Îi era atât de frig încât se așeză direct lângă caloriferul fierbinte.
Sung-Hee deja dormea,dar nu putea să îi povestească nimic din această seară.Probabil dacă ar fi aflat nu ar mai fi avut pace și liniște până când Yoora nu i-ar fi dat toate detaliile.
Se îmbracă în niște haine groase și se așează păturile ei reci care până acum îi erau pat.Era atât de îngânduratâ încât auzea fiecare foșnet de afară, fiecare om care ajungea să treacă pe la fereastra lor.
Într-un final fata reușește să închidă ochii,dar nu pentru multe ore.Se trezește de dimineață din cauza unui telefon neașteptat.
Vroia să îl ignore,dar și Sung-Hee a fost trezită de zgomotul enervant al telefonului.Îl duce la ureche și până să spună ceva o voce din trecut se aude prin telefon.
Fata scapă o lacrimă în colțul ochiului dar o șterge înainte ca Sung-Hee să o vadă.Pune telefonul înapoi pe jos și se ridică în picioare.
Capul ei era plin de gânduri.Nu putea să fie aceeași persoană la telefon,dar aveau aceeași voce.Ce era clar pentru ea era că Sung-Hee nu trebuie să afle de aceste lucruri.
Își trezește sora care acum avea ochii și fața umflată.Probabil era din cauza tăițeilor pe care îi mâncă în fiecare zi.
-Doar două minute.spune și în astupă urechile cu perna.
-Min Sung-Hee,te ridici acum din pat și vei veni să mă ajuți la chioșc. Oricum nu ai nimic mai bun de făcut. îi spune apoi o lovește peste cap cu perna.
Sung-Hee se ridică revoltată și începe să se îmbrace în timp ce Yoora pregătea ingredientele pentru aluatul de crenvurști.
Cele două erau în drum spre chioșc, iar Yoora încă se gândea la acel apel de dimineață.Încă avea multe întrebări în cap,dar nu putea să se concentreze la două lucruri deodată.
-Când o să îți dai demisa de la cafenea?
-Sung-Hee,acum lucrez cu jumătate de normă aparent,dar trebuie să vedem cum merg lucrurile cu chioșcul nostru pentru că am de plătit facultatea și taxele pentru liceu.
-De ce nu îți termini facultatea?
-E prea târziu pentru mine,acum trebuie să mă gândesc la viitorul tău nu al meu.Te-ai gândit la ce secție vei merge?spune Yoora în timp ce așează totul în încăperea din spatele chioșcului.
-Nu încă,adică mă gândeam să te ajut cu chioșcul și putem într-un an să strângem mai mulți bani pentru facultate.Dacă ar fi fost și tata aici probabil ne-ar fi-....
-TATA NU E AICI!spune și trântește sacii pe jos.Nici nu o să vină înapoi.
-De ce nu îl lași să își reparare greșelile?Dacă va veni înapoi eu o să îl primesc cu brațele deschise până la urmă e tatăl nostru.
Yoora nu mai spunea nimic,doar se uita în ochii lui Sung-Hee dezamăgită. Yoorei nici nu i-ar fi trecut prin minte că sora ei ar spune vreodată asta.
-Doar pregătește-te să deschidem și discutăm acasă.spune deja cu o voce stinsă.
Cele două fete își deschid chioșcul în speranța că cineva va apărea în câteva momente,dar s-au înșelat. Stăteau cu capul pe tejghea și așteptau
Sung-Hee era dezamăgită și supărată în același timp.Nu era o persoană care să aibă răbdare așa că se ridică își ia geaca și pleacă pe ușă.
Yoora nici nu mai avea de gând să întrebe unde pleacă pentru că asta ar fi creat o altă ceartă între ele.Stătea pe telefon căutând un mod de a face clienți.
Ce avea mama lor și nu aveau ele se întreba ea?se așează pe jos și începe să cotrobăiască printre cutiile ce au rămas acolo și găsește o poză cu ea și mama ei înainte de accident.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Îi era dor de ea.Cea mai dragă persoană pe care o avea lângă ea. Deși era mereu cu capul în nori mama ei a reuși să o aducă înapoi pe pământ și să îi arate de însemna bucuria.
Așează cutiile înapoi,iar atunci când se ridică are parte de o surpriză neplăcut.Persoana care era acum în fața ei îi aducea doar amintiri neplăcute.
-Ce bine e să revii acasă.spune bărbatul îmbrăcat la costum.
