Twisted

Chapter 30

Au trecut usor inca 3 zile. Eram deja in ultima zi in New York si imi parea enorm de rau ca trebuia sa plecam inapoi. Cu toate ca acele 2 zile au fost de neuitat si ne-am simtit bine cu toti,ganduriile mele tot se duceau la acele medicamente si la acel apel cu numar ascuns. Nu aveam vreo idee cine ar putea fi si de ce ma suna tocmai pe mine. Eu nu facusem nimic si nu stiam nimic de planurile lui Harry si cu ce se ocupa el de fapt.Oricum .. Nu i-am zis nimic la Harry. Nici el nu imi spunea nimic,eu de ce trebuia sa ii spun ? Eram stresata si el si-a dat putin seama,insa am spus ca sunt ok,si doar putin trista ca trebuie sa plecam. Mi-a venit pana la urma si o idee. Poate era doar o farsa de-a unui prieten de-al lui. Poate Nick chiar avea chef de glume .. Jumatate din mine credea asta,insa cealalta jumatate stia ca nu era bine ca am primit acel apel.Trebuia sa incetez sa ma gandesc la toata cacaturile posibile si sa ma bucur de ultima zi in New York.Sau puteam sa stau toata ziua in camera de hotel si sa imi plang de mila,ceea ce era mai rentabil.Dar .. profesoara ne-a pus ca putem face ce dorim noi in acea zi,asa ca Harry ma obligat sa merg cu el in Central Park si sa ne plimbam. M-am imbracat intr-o pereche de blugi negrii,mi-am luat o camasa alba si peste ea un sweather foarte calduros. Mi-am luat conversii,mi-am prins parul intr-un coc putin mai messy si mi-am facut niste codite la ochi si mi-am dat cu putin rimel. Mi-am luat geanta si de mana cu Harry am pornit. Ne plimbam si ne uitam in magazine,zambind si uitand de toate lucrurile negative care ne trageau in spate.Am ajuns in Central Park si ne-am plimbat pana nu am mai avut pe unde sa ne plimbam. Ma gandeam ca totul era mai usor acolo. Noi doi eram mai usor acolo.Nu era nimeni sa ne spuna ca nu mai avem voie sa ne vedem. Si s-a intamplat si un miracol. Nu ne-am certat deloc. Zilele acelea nu ne certasem deloc. Vedeti .. Totul era diferit acolo. 
- Jo .. Vreau sa-ti spun ceva. 
- Ce anume ? 
- Deci .. Stiu ca tu doresti sa vii aici la facultate .. 
- Da ? 
- M-am tot ganditit,si imi place orasul asta. Am sa vin cu tine aici.
- Tu vorbesti serios ? 
- Foarte serios. Ai vrea ? 
- Harry ! Cum sa nu ? Iti multumesc ! 
- Iti promit ca voi veni. Promit. Nu te voi lasa singura vreodata.
- Nici eu pe tine. Voi fi langa tine cat timp ai nevoie de mine.
- Adica toata viata ? 
- Toata viata si inca o zi.
Eram atat de fericita. Nimeni din toata viata mea nu mi-a zis ca va veni cu mine aici. Chiar si persoane care le cunosc de multa vreme. Si pentru ca eram cu adevarat fericita,trebuia sa ii multumesc lui Harry. Ii multumesc ca m-a invatat sa iubesc din nou,ii multumesc pentru zambetul care mi-l punea pe buze mereu cand vorbea,ii multumesc pentru zilele in care erau doar ploi in viata mea,dar el le-a dat la o parte si a facut loc soarelui,ii multumesc pentru fiecare privire plina de dragoste,ii multumesc pentru fiecare cearta sincer,pentru ca fiecare cearta m-a facut sa realizez ca il iubesc mai mult si mai mult,ii multumesc ca imi intelegea nebunia si crizele mele de isterie,ii multumesc ca a fost langa mine chiar daca e foarte greu sa ramai langa o nebuna ca mine,si ii multumesc ca m-a iubit. Probabil inca o face,nu stiu. Am ajuns pana la urma la hotel si am inceput sa imi fac bagejul. Nu vroiam sa plec. Vroiam sa raman acolo,pentru totdeauna. Impreuna cu Harry. Viata e naspa .. 
-  Esti suparata ? m-a intrebat Harry. 
-  Nu vreau sa plec. O sa imi fie dor de locul asta. 
- O sa te intorci inapoi intr-un an si ceva.
- Da,daca voi intra la acea facultate. 
- Vei intra.Tu esti foarte desteapta.
- Si ma bucur ca tu vei veni cu mine. 
- Vin cu tine oriunde. Casa mea este acolo unde este si a ta.
- Te iubesc.
- Si eu. 
- Chiar ?
- Ce ?
- Chiar ma iubesti ?
- Jo .. Ce te-a apucat ? Normal ca da.
- Si daca eu nu te iubesc ? 
- Ma vei iubi odata si odata. 
- Esti sigur de lucrul acesta ?
- Foarte sigur.
- Dar eu sunt un inger,si tu esti diavolul.
- "A fost odata ca niciodata .. Un inger si un demon s-au indragostit si s-au iubit neconditionat." Tu esti ingerul meu .. Si oriunde am fi,tu aduci raiul cu tine. 
- Tu esti diavolul meu. 
- Care te iubeste mai mult decat isi iubeste iadul.
Am terminat de facut bagajul si am mers jos unde ne astepta profesoara. Si ea parea trista. Adica cum sa nu fie ? Plecam din New York.
- Stiu ca .. unii dintre voi vreti sa veniti aici la facultate,si sper sa ajungeti aici,dar pentru asta trebuie sa luptati si sa munciti foarte mult. Este pacat ca nu mai putem ramane,si mie imi pare rau. Dar macar am facut parte din orasul acesta si pentru cateva zile. Probabil e putin,dar totusi,daca stati sa va ganditi,e mult.Sper ca vom mai veni aici impreuna si ne vom distra la fel cum ne-am distrat zilele astea. 
Si dupa ce si-a terminat profesoara discursul,am pornit spre aeroport. Si era foarte greu. Probabil eram atasata de locul asta pentru ca aici s-a intamplat acel lucru dragut cu Harry. 
- Imi va fi dor de locul asta. Aici s-a intamplat multe lucruri. 
Da .. Acolo am facut dragoste cu Harry,acolo am realizat ca e iubirea vietii mele. 
- Stiu .. Dar .. Vom lua amintirile cu noi. 
Ma uitam pe geam si vedeam cum zburam deasupra oraselor si era o senzatie,dar plecuta. La un moment dat am adormit,si Harry m-a trezit cand am ajuns. Era deja noapte. Am ajuns acasa la Harry si l-am vazut pe Tyler care statea pe canapea. 
- Harry ! Jo ! Ati venit !
- Hei Tyler. am spus eu.
- Hei tata. Cand ai venit din Canada ? 
- Acum 3 zile. Voi erati in New York.
- Si cum a fost ? 
- Stresant. Dar hai sa nu vorbim despre mine. Cum a fost in New York ? V-ati distrat ?
- Da. A fost superb. Deja mi-e dor de acel oras. am spus eu.
- Da,dar o sa il vedem in curand din nou. a spus Harry.
- Adica ? a intrebat Tyler.
- Jo va merge acolo la facultate.,si eu voi merge cu ea.
- Nu se poate ! 
- De ce ? 
- Mergeti fara mine in New York ? Nici nu ma gandesc !
- Vrei sa vii cu noi Tyler ?
- De ce nu ? Sau va e rusine cu mine ? Nu sunt asa batran.
Ok .. Asta ramane intre noi. Tyler arata super bine. Era mega frumos si avea un zambet foarte fermecator,dar in acelasi timp pervers. Semana cu Harry. Era inalt si facut. Si nu ii dadeam mai mult de vreo 35 de ani maxim.
- Tyler .. Nu te superi ca te intreb .. Dar cati ani ai ?
- Chiar conteaza ? 
- Pentru mine da.
- 33. 
- Tu vorbesti serios ? 
- Da. De ce ? Par mai batran ?
- Nu .. Doar .. Nimic.
- Ok .. Joanne .. Ti-a foame ?
- Foarte. 
- Ok .. Eu voi pregati cina si Harry ma va ajuta. Pana atunci poti sa faci ..
- Un dus. am spus eu.
- Da,un dus. Te voi chema eu.
- Ok.
Ok .. Moment penibil. Chiar m-am simtit putin penibil si nici nu stiu de ce l-am intrebat cati ani are. In fine .. M-am dus am facut repede un dus. Cand am iesit,mi-am amintit ca voiam sa caut pentru ce sunt acele medicamente,si cum eram singura si probabil mai avea ceva timp sa caut,mi-am deschis laptopul si am inceput sa scriu. Cand am dat enter,inima a inceput sa bata foarte tare .. Am inchis ochii si dupa un minut i-am deschis sa vad ce mi-a dat. Eram socata si in acelasi timp derutata si confuza .. Psihoza .. Am inceput sa caut ce era de fapt psihoza.