Twisted

Chapter 25

Simteam ca mor si nu aveam vreo cale de scapare. Ultima mea speranta a disparut exact cum a disparut noaptea. Stateam intr-o camera,subsol .. Nici nu stiu ce era .. Singura,intre patru pereti grii care imi dadeau o stare de melancolie si mai mare. Plangeam intruna si nu am dormit toata noaptea. Inafara de sa plang si sa tip ca o nebuna nu faceam. Dar nimeni nu-mi raspundea,parca peretii erau izolati fonic.Ma uitam incontinuu spre usa,sperand ca Harry sa intre si sa ma salveze,dar treceau ore si nimeni nu venea. De ce eu ? De ce tocmai eu ? Dintr-o gramada de persoane de pe planeta asta,doar eu a trebuit sa sufar asa rau ? De ce ma chinuia asa ? De ce nu facea odata ce vroia sa faca ? De ce mi-a trebuit mie sa aflu ceva ce nu trebuia ? Unele lucruri sunt mai bine nespuse. Si probabil de asta ma ferea Harry. Simteam cum durerea imi trece prin vene,si cum imi ajungea in suflet,rupand bucata cu bucata din el .. Vai .. Ce durere mare ! Nu stiam cum puteam sa rezist. Si plangeam si strigam si Dumnezeu nu-mi raspundea inapoi si ma intrebam unde e. De ce ma lasa asa .. ? Fara putere,doar durere. Abia mai respiram la cum plangeam,dar si in acel moment imi doream ca Harry sa fie bine. Imi doream sa fie in viata,sa ajunga cu bine acasa si sa uite ca toate astea s-au intamplat. Da .. Imi doream sa uite,nu vroiam sa traiasca toata viata lui suferind din cauza asta. Nu vroiam sa traiasca toata viata plangand dupa mine,ratand sanse care i-ar putea schimba viata .. Nu puteam sa-l opresc din a-si trai viata,pentru ca inainte sa ma cunoasca,a trait si fara mine. Toata viata mea s-a spulberat in 5 minute. Se pare ca raului nu ii trebuie mai mult de atat sa distruga un suflet. Si cum eram pierduta in gandurile mele si in plansul meu,nu am sezitat ca usa s-a deschis. Mi-am ridicat privirea si l-am vazut pe baiatul blond care spunea ca il cheama Niall. El era verisorul lui Kate,si poate daca ii spuneam ca ii sunt cea mai buna prietena a ei,ma va lasa sa plec,insa nu parea omul care putea fi atins s-a ranit de ceva.
- Ce faci Jo ? Cum ai dormit ?
- Nu am dormit .. 
- De ce ? Ce ai facut ?
- Am plans.
- Imi pare rau .. Nu am vrut sa te fac sa plangi .. 
- Ai facut-o. 
- Imi cer iertare. 
- Bravo .. 
- Frumoaso .. Nu stiai ca ingerii nu au voie in taramul demoniilor ? 
- Poate nu sunt un inger. 
- Esti. Ochii te dau gol. Imi spun ca iubesti un demon cu toata fiinta ta,si ca ai face orice doar sa-l vezi acum sa stii ca e in viata. Si ai renunta la tine doar ca el sa fie bine,dar spune-mi ingerul meu .. El ar renunta ?
- Nu-mi spune asa .. 
- El iti spunea asa .. Am inteles. 
Vorbele lui ma faceau sa plang si mai tare,insa nu vroiam sa ii arat lui blondinu' asta ca Harry si-a luat o momaie. Nu trebuia sa imi arat slabiciunile. Oricui ti le-ai arata,acolo te loveste. 
- Nu mai spui nimic frumoaso ?
- Nu am ce vorbi cu tine.
- De ce ? Sunt o persoana foarte sociabila. 
- Nu-mi pasa .. 
- Frumoaso .. Tu crezi ca il cunosti pe Harry ? Harry nu iubeste pe nimeni. Harry nu se deschide in fata nimanui. Harry nu ar renunta la viata lui doar sa o salveze pe a ta. Obisnuieste-te cu ideea. 
- Vorbesti numai prostii.
- Vai .. Prostut-o .. El niciodata nu te-a iubit .. Si nu o va face .. Oricat de mult l-ai iubi tu,el n-o sa-ti ofere inapoi dragoste,doar pericol.
- Esti un gunoi. Nu-l cunosti deloc ! 
- Ba il cunosc foarte bine pe Harry.
- De unde ?
- Eu si Harry eram cei mai buni prieteni. 
- Harry are un singur cel mai bun prieten. Ala e Nick.
- Si eu eram candva. 
- Pai se pare ca ai facut ceva ce l-a facut sa renunte la tine.
- EU ?! Eu l-am ajutat in fiecare moment !! SI EL ?! Si-a batut joc de mine si m-a folosit ! 
Parea mai nebun ca Harry si asta ma speria la culme. Furia luase stapanire pe privirea lui si pe corpul sau. Si imi era foarte frica sa nu-mi faca ceva. 
- Ce ti-a facut ?
- Ce mi-a facut ? M-a distrus psihic ! Vezi cum reactionez ? Asa sunt din cauza lui ! Eram un tip calm si bun si el m-a facut asa ! Si asa o sa te faca si pe tine ! 
- Nu-i adevarat. 
- Ce incapatanata esti ! Ti-e foame ? 
- Nu. Nu vreau mancare de la tine. 
- O sa mori de foame. 
- Si mai tare. 
- Stii ca nu o sa te salveze niciodata,nu ?
- Si daca tu spui ca nu ma va salva,sau ca nu ma iubeste,de ce m-ai rapit ? Stii bine ca asta il raneste si ca il scoate din minti. 
- Esti mai desteapta decat credeam. 
- Nu ma cunosti blondinule. 
- Cum mi-a spus ? 
- Blondinule. Aia esti.
- Gura aia ta .. pe cat e de frumoasa,pe atata e de rea.
- Stiu blondinule. 
Si am ramas singura din nou .. Si din nou au inceput gandurile si plansetele mele .. Stateam si ma gandeam ca putea fi mai rau de atat. Macar nu eram legata. Stai .. Ce proasta eram .. Mi-am amintit ceva .. Aveam un pistol care Harry mi l-a bagat in pantaloni .. mai era acolo ? Mi-am dat jos pantalonii si pistolul a cazut pe jos. Speram sa nu fi auzit nimeni. Mi-am luat iar pantalonii pe mine si am luat pistolul in mana. Nu puteam sa sparg usa sau ceva,cine stie ce gorile sareau pe mine. M-am pus jos si am tinut pistolul la spate si oricine intra,trebuia sa il impusc. Doamne .. Zici ca eram intr-un film.
 
Harry POV