Cum am putut să-i fac rău unei ființe ce mă iubea, cum am putut să o las să cadă în întunericul ce-i dădea târcoale neîncetat, cât de prost am putut fi ?! Cum am putut să o înlocuiesc cu altcineva, Ana a mea , ce bine sună, ea e doar a mea . Privesc la femeia ce se învârte în jurul meu vorbind despre ceea ce numai pe ea o interesează , cât vrea să mai continue oare cu această relație de proastă calitatea ? Îmi aprind țigară, ce-mi trezește mai tare dor de ea, a trecut atât de mult decât nu am mai văzut, nici în stație, nici în parc, nici la magazinul ei preferat de unde își cumpără ciocolată cu alune și pachetul de Marlboro, blondă se aplecă și-mi aprinde țigară, dar nu o face ca ea, nimic din ceea ce e în fața mea nu e al meu.. Mă ridic de pe scaun, îmi iau cheile de pe masă și ies afară, vântul bătea, din cer picură lacrimi amare ce vor să spele păcatele pământului. Arunc țigara după ce mai trag două fumuri din ea, mă urc în mașină, care e plină de amintiri cu ea.. tot ce am îmi amintește de ea , de îngerul meu și de demonul din ea ..
Opresc când ajung în fața blocului ei, întuneric peste tot, ce credeai fraiere că te așteptă pe tine după ce ai lăsat-o să-și înfrunte singură demoni ?! Ce idiot, ce copil prost am putut fi ! Așa cum o zicea ea de obicei.. ''Copil prostuț ''. Ies afară, îmi îndrept privirea spre fereastră ei, apoi repede spre parcul ce ne poartă amintirile.
Pe banca noastră e cineva, aș putea să o recunosc dintr-o mie, nimeni nu trage așa senzual dintr-o țigară, nimeni nu-și poartă durerea așa ca ea, nimeni nu făcea să apară soarele când zâmbește, doar ea.. Aș vrea să mă apropii de ea, dar dacă îi voi face rău, mai mult ca de fiecare dată, când se va termină ceea ce avem noi, când durerea va face loc iubiri ? Îi aud suspine și nu mai rezist, trebuie să mă duc la ea. Alerg până la bancă noastră, mă pun în genunchi în fața ei exact în momentul în care trupul ei fragil se aruncă la pământ. Vreau să-i iau suferința și să i-o transform în muzică, vreau să-i simt trupul vibrând pe acordurile unui zâmbet.
- De cât timp ești aici, copile ? vocea ei înecată de suspine răsună în liniște nopții. O strâng mai tare în brațe și-i șoptesc încet ''Atât timp cât vrei să cazi, voi fi aici să te ridic, iubito!''
N.A
Hei, hei scumpilor, ce faceți ? Am postat și din perspectiva lui, scuze dacă nu vă place .. Să-mi ziceți :) . V-am pupat, mă duc să învăț, aa și scuze pentru c-am postat așa de târziu, dar luni simulări , beep, nu știu nimic, deci lăv, lăv, lăv, lăv pentru voi, carte pentru mine! :)
P.S : capitole needitate, le voi corecta când voi aveam mai mult timp liber :)
P.P.S Vrea cineva dedicație ?
CITEȘTI
Cu pixul pe foaie
Cerita Pendek“Nu trebuia să-mi pese de nimic altceva decât de mine. Ăsta era adevărul pe care nu aveam voie să-l uit niciodată.” -M.
