Eram acolo în braţele tale , te auzeam cum respiri încet , inima-ţi bătea uşor , calmându-mi suspinele, mă ţineai strâns în braţele tale , promiţându-mi ceea ce voiam să aud pe moment,mâna lui îmi mângâia părul, alintându-mă . Ce îndepărtată pare ziua aia . Dar de fapt nu a trecut nici măcar o săptămână , 3 zile , doar atât . De atunci stau între patru pereţi ,știi cât de greu e? Aici ai timp să te gândeşti la toate , ai timp să plâng , să strigi , să ţipi pe înfundate ca să nu te audă nu ştiu care vecin, aici amintirile nu-ţi dau pace, nici când dormi, nici când mănânci ,nici când faci duș. Ele te afund în stare ta de depresie . Cazi într-o groapă adâncă , rău de tot , e cea mai lungă stradă , trebuie să sapi, să înoți prin lavă , doar ca să scapi .. îmi aprind ţigara , în drumul spre ușă pun pe mine paltonul și pălăria neagră și ochelari de soare . Primăvară de când te așteptam!
Martie ,6 , vineri . Bate vântul , îmi stinge ţigara , înjur , o arunc . 2 p.m puţini oameni se plimbă pe străzi destul de reci ale primăverii și ăștia se ţin de mâna , împart o ţigară unuia dintre ei , își zâmbesc , ăștia sunt cei care se iubesc! Ţii minte când am împărţi prima ţigară? .. Ce amintiri!
Ajuns în staţie , autobuzul e aici , urc , nu te văd , cobor , merg pe jos să-mi înec durerea în cel mai apropiat fast-food , nicotină și-n ciocolată ..
N.A
Hei , hei. Am postat târziu ,ştiu , până luni dimineaţă cred că mai pun un capitol, din ce perspectivă doriţi să fie , a lui , a ei?
Lăv , Lăv!:* Aveţi grijă de voi!
CITEȘTI
Cu pixul pe foaie
Cerita Pendek“Nu trebuia să-mi pese de nimic altceva decât de mine. Ăsta era adevărul pe care nu aveam voie să-l uit niciodată.” -M.
