10. Începutul

1.7K 112 13
                                    

    Trecuseră câteva săptămâni de la plecarea lui Nick, iar eu încă încercam să îmi revin. Nu mai mâncasem ca lumea de ceva timp fiindcă îmi pierdusem pofta. De mine avea grijă o vecină, care îmi aducea haine și îmi gătea uneori. Banii moșteniți în urma decesului alor mei erau pe terminate, fiindcă îi cheltuisem pe factura la curent, mâncare și medicamente — încă luam somnifere și antidepresive.

  "Deși am remușcări acum, trebuia totuși să scap de el. Era o piedică pentru mine. Dacă nu îl eliminam, mi-ar fi stricat tot planul. Ea trebuie să ajungă pe calea potrivită."

    Continuam să citesc jurnalul tatei, însă în continuare nu înțelegeam nimic. Știam că acea „ea" eram defapt eu, dar trebuia să îmi dau seama despre ce plan era vorba. Deși în mintea mea era numai Nick, mă gândeam și la școală. Mai era puțin și trebuia să merg iar în clădirea plină de frustrați și să stau acolo 6 ore pe zi. Ca să mă înviorez puțin, fiica vecinei mele, Emma, m-a invitat să o însoțesc la cumpărăturile pentru școală. M-am trezit destul de devreme, deși luasem somnifere seara trecută, și am mers direct la duș. Apa fierbinte curgea pe pielea mea palidă, acoperită de tăieturi pe brațe și coapse. Plecarea lui Nick provocase în mine un război, iar corpul meu avea de suferit. Mă răneam singură în fiecare seară, apoi luam somnifere și plângeam până își făceau efectul. De asemenea mă reapucasem de fumat și uneori beam din dulapul cu băuturi al tatei. Am ieșit din duș, mi-am uscat părul și am mers la dulap ca să îmi aleg hainele. Am optat pentru un tricou gri simplu, colanți negri de piele și bocanci de aceeași culoare. Am auzit niște bătăi în ușă, așadar am coborât și am deschis. Era Emma, care părea foarte energică și fericită — exact opusul meu.
    - Ești pregătită? m-a întrebat, strângându-mă în brațe.
    - Cred că da.
    Am luat un taxi până în fața unui mall. Am intrat, iar Emma a și început să colinde magazinele, lăsându-mă în urmă. Am petrecut toată ziua făcând cumpărături, după care am ajuns acasă și m-am pus direct în pat.

                                                                                                ***

    Am intrat în încăperea zgomotoasă și m-am îndreptat spre ultima bancă de la perete, unde urma să stau singură în următoarele 6 ore. Cu toții se uitau ciudat la mine, iar unii abia se puteau abține din râs. Cu siguranță îmi cunoșteau deja povestea sau doar mă credeau o ciudată din cauza părului și a hainelor. Nu cunoșteam pe nimeni și mă simțeam în pericol. Din păcate, Emma era într-o clasă diferită și nu o puteam vedea decât în pauze. M-am așezat pe scaun și am așteptat să treacă orele. La ora 14:00 am ieșit de la școală singură, căci Emma avea ore în plus. Din cauză că voiam să economisesc bani am ales să merg pe jos până acasă, însă brusc mi-a venit ideea să mă plimb prin oraș și să caut locuri abandonate. Am petrecut o mare parte din zi prin ruine ale clădirilor, fabrici părăsite și pasaje pline de graffiti-uri. Văzând că începea să se înnopteze, am hotărât să mă întorc acasă. Drumul pe jos dura aproximativ o oră, deci trebuia să mă grăbesc înainte să se întunece de tot.
    Mă aflam pe o străduță neluminată din apropierea casei mele când am auzit niște pași în spatele meu. M-am întors speriată și l-am văzut pe Greg, unul din noii colegi.
    - Ce cauți tu aici, la ora asta?
    - Același lucru te-aș putea întreba și pe tine, ciudato. E cam periculos să ieși singură noaptea.
    - La dracu, Greg, locuiesc aici.
    S-a apropiat de mine cu un mic rânjet pe fața plină de coșuri.
    - Ce naiba vrei? m-am răstit la el.
    - Pe tine.
    - Poftim?
    - Haide, nu fă pe proasta, știu cât de mult îți place sexul. Atât de mult încât ai făcut-o cu tatăl tău.
    A început să râdă în hohote, iar eu am luat-o la fugă. Din păcate Greg m-a ajuns din urmă și m-a trântit pe iarbă, într-o zonă unde nimeni nu ne putea vedea.
    - Unde crezi că mergi, târfo? Am spus că te vreau și te voi avea.
    Greg s-a năpustit asupra mea și a început să îmi dea jos hainele în timp ce cu o mână îmi acoperea gura. Trăisem deja o experiență asemănătoare și nu voiam să se repete, așa că am căutat disperată o cale de scăpare. Am văzut lângă mine o piatră și, fără să vadă Greg, am luat-o și i-am dat-o de cap, trupul lui greu căzând nemișcat pe al meu. M-am chinuit să scap de sub el și am reușit până la urmă. I-am verificat pulsul — încă mai trăia, dar ceva mă făcea să cred că era mai bine pentru mine să scap de el.
    L-am târât până la mine acasă și l-am dus în subsol, unde am așteptat să se trezească. Când a deschis ochii l-am întâmpinat cu un pumn între picioare. El nu se putea apăra din cauză că era legat, așa că treaba era mult mai ușoară. Am luat o lamă bine ascuțită pe care o țineam mereu la mine în caz de nevoie și am plimbat-o prin fața ochilor săi.
    - Vezi astea? Au apărut din cauza oamenilor ca tine, i-am spus arătându-i tăieturile de pe mâini. Acum vei simți pe pielea ta.
    L-am apucat de încheietură și i-am zâmbit.
    - Vom începe cu ceva ușor.
    Am luat lama și am început să îi tai pielea încheieturii drepte, exact cum începusem și cu propria mână. Greg se zbătea și lăcrima de durere. Sângele ieșea din tăieturi, dar nu era de ajuns. Ochii mei doreau să vadă mai multă suferință și mai mult sânge curgând.
    - Ia să vedem. În clasă m-ai numit ciudată, nu-i așa? Ei bine, cum ar fi să te facem și pe tine la fel? Un ciudat.
    L-am luat de bărbie și i-am apăsat lama rece pe obrazul stâng, trăgând în jos. Sângele curgea, iar el continua să își manifeste durerea zbătându-se și încercând să țipe, asta provocându-mi o satisfacție enormă. Am continuat să îi fac tăieturi pe față până ce arăta așa cum îmi doream. Apoi i-am rupt tricoul și am plimbat lama de-a lungul pieptului său, până la dunga pantalonilor, făcând o linie dreaptă sângeroasă.
    - Se pare că ai lucrat mult la abdomenul ăsta, puiule. Hai să-l facem mai evident.
    Am conturat cu lama fiecare pătrățel, ascultând plânsetul victimei. Ochii îi erau roșii, iar partea superioară a corpului era acoperită de sânge. Ca final i-am făcut două tăieturi pe fiecare încheietură, nimerind venele. După câteva secunde, Greg a închis ochii. Nu eram sigură, însă, dacă leșinase sau era mort. Am lăsat trupul plin de sânge la subsol și am mers în casă.
    Am făcut un duș fierbinte și lung, apoi m-am îmbrăcat și am căutat un caiet și un pix.

    "E prima mea experiență în domeniul ăsta. Trebuia să scap de el pentru binele meu. Acum trupul lui e plin de tăieturi adânci. Nu sunt sigură dacă lipsa de sânge sau pur și simplu epuizarea psihică l-a făcut să-și dea duhul, dar mă bucur că în sfârșit s-a dus."

    Am rupt pagina și am ascuns-o în jurnalul tatei, pe care l-am pus înapoi în ascunzătoare — sub un fund fals al sertarului cu lenjerie. Am aprins niște lumânări parfumate, am dat drumul unui playlist de sute de melodii metal și mi-am luat pachetul de țigări și trei sticle de bere din frigider. Am fumat aproape jumătate din pachet și am băut toate trei berile în mai puțin de două ore, apoi m-am pus în pat și am adormit.

Psycho [In curs de editare]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum