Cincizeci De Umbre Mai Târziu

Capitolul 8

Mă uit de jur împrejurul camerei, dar fără nicio expresie pe față. Înaintez, explorând, observând, amintindu-mi. Simt cum ochii tatei urmăresc fiecare mișcare pe care o fac. Pare complet neatinsă, ca și cum aș fi avut șase ani ieri. Văd un pat micuț, cu pături curate și un miros de lenjerie nouă. La capătul patului este o cutie mare de lemn. O deschid și este plină de jucării până la refuz. Toate au un miros de lemn vechi; astea sunt obiecte care nu au văzut lumina zilei de ani de zile, dar surprinzător, arată curate- chiar noi. Mai văd un raft înalt de cărți, majoritatea fiind Dr Seuss. Iau de pe raft Green Eggs and Ham și o pun la loc. Apoi Horton Hears a Who. Apoi iau Lorax-ul...

O deschid și e toată desenată cu creion verde și roșu. Fiecare pagină. "Cartea ta preferată." Murmură tata din dreptul ușii. O pun pe pat și explorez și mai mult camera. Într-un colț este întins un covor cu literele alfabetului acoperit de cărămizi de jucărie și multe piese de lego. Pe noptieră este o telecomandă care controlează elicopterul din lemn. Asta este camera mea. Vechea mea cameră. Dintr-o dată, amintirile îmi inundă creierul. Toate de odată.

*

"Da, bine! Lorax! Ce spune aici? Zi-i pe litere: C.O.P.A.C.I, da! Bună treabă, amice!

"Nu sări în pat, puiule, o să te rănești. Haide, e ora de culcare. Vrei o poveste? Care?... Lorax, din nou?"

"Adoră cartea aia."

"Chiar o adoră, nu-i așa?"

*

"Ce se întâmplă aici?"

"Nimic, mami!"

"Nimic, mami!"

"Oh, băieții mei. Christian, îmbracă-l, întârziem!"

*

"Haide, Teddy. Să facem curat până se întoarce mămica ta acasă. Nu, nu, este SO-PHIE. Repetă după mine....Nu! Nu Soe, So-phie! Of, Teddy!"

*

"E în regulă, amice. E doar o bubă, vezi? Uite o să pun plasturele ăsta peste... vezi, seamănă cu The Cat in he Hat! Îți place de el, nu? În regulă, hai să îl punem peste genunchiul tău... gata. Ai fost foarte curajos, amice! Vino-ncoace!"

*

Capul mă doare, parcă prea dintr-o dată, amintirile mele distante încep să îmi pulseze în cap...

*

"Ana, te rog! Te rog, nu pleca!"

"Îmi pare rău, Sophie... Îmi pare rău, nu pot."

"Nu!!! Soeeee! Nu!"

"Puiule, trebuie să mergem! Puiule!"

"Nu vrea să plece, Ana! te rog, nu pleca!"

"Soee!"

"Ana, te rog! Gândește-te la asta, gândește-te la fiul tău.

"Nu știi cum e, Gail! Nu știi!"

"Soeee!"

"Fiul tău, Ana."

"Mă gândesc la el! Pot să o fac singură, o să îl cresc!"

"Ana, nu-l lua pe Teddy! Te rog!"