Cincizeci De Umbre Mai Târziu

Capitolul 24

Atenție! Conținut 18+!

^Ana^

Mă învârt către cealaltă parte a patului și mă trezesc brusc. Nu îl simt, Christian s-a trezit. Mă strâmb la razele soarelui ce pătrund prin perdelele de catifea și mă întind până când spatele meu formează un arc perfect.

Ce mai seară a fost seara trecută.

Încă nu-mi vine să cred că l-am lăsat pe Christian să mă convingă să port bilele argintii.

Dar... Trebuie să recunosc...

Mi-au lipsit.

Zeița mea intimă, care a fost din păcate trezită dintr-o comă de aproape un deceniu dă frenetic din cap aprobator și scoate limba la subconștientul meu.

Deci, șarlatanul scump și bun ajunge în state în două zile, Christian m-a informat.

Am atâtea întrebări pentru el.

Cincizeci ascunde ceva de mine din nou.

Duh! Îți aruncă mâinile grațioase în aer subconștientul meu.

Ăsta este singurul lucru care mă oprește din a-i spune da lui Christian. Vreau să fiu din nou cu el, vreau să fim o familie, vreau să îl iubesc pentru tot restul vieții mele, dar el nu-mi va spune ce s-a întâmplat sau de ce m-a înșelat.

Poate că am avut mereu dreptate. Nevoile lui sunt mai puternice decât iubirea sa pentru mine.

Nu te mai gândi la asta, Steele. Poate că așa e cel mai bine. Poate că nici nu ar trebui să fii luminată în privința asta.

Nu contează ce s-a întâmplat. Eu doar îmi doresc cu toată ființa mea să pot schimba asta, dar nu pot. Tot ce pot face este să mă revanșez. Te rog, Anastasia.

Cuvintele lui Christian se aud cu ecou în mintea mea. Practic i-am spus deja da când am făcut sex în rapiditate acum o săptămână. Mintea-mi zboară către noaptea aceea delicioasă. Am fost abstinentă înainte de asta. S-a simțit ca și noaptea când m-am dăruit lui, trup și suflet. Și oh, s-a simțit atât de bine.

Gândurile mele dulci îmi sunt întrerupte de motorul unei mașini. Probabil Christian a plecat la birou.

Mă mai întind o dată și mă ridic. Nu mi-am scos sutienul noaptea trecută. Am fost prea ocupată pentru asta. Îmi mușc buza de jos în timp ce îmi aduc aminte evenimentele serii trecute.

De două ori într-o singură noapte. Am un rânjet ridicol pe față și decid să mă trezesc la realitate și să o sun pe Missy.

Mă întreb dacă se descurcă cu toată munca aia. Este o romantică incruabilă fata aia, exact ca mine, de aceea a acceptat să-mi acopere tura fără să se gândească de două ori.

Îmi desfac sutienul și îl azvârl în partea cealaltă a camerei. După aceea încep să îmi caut telefonul. Christian m-a implorat să-l las să-mi cumpere unul nou. Sub nicio formă. Chicotesc când îmi aduc aminte bosumflarea lui.

Îl găsesc și formez rapid numărul lui Missy.

"Missy Wahrner, Denver Publishing."

"Missy, e Ana."

"Ana! Oh, fato, suni atât de diferit! Cum e Seattle? Sunteți tu și cu omul tău împreună? V-ați... împăcat?"

"Bună și ție, Missy." Îmi dau ochii peste cap. "Cum e cu munca?"

"Nu prea rău. Josephine mă ajută și ea. Ea îmi corectează articolele." Zâmbesc. Josephine este incredibil de dulce. "Spune-i că-i mulțumesc. Vă sunt datoare amândorura."