Cᴀᴘ.15

638 45 14
                                    


Ora 23:07


,,Apelatul are telefonul închis, vă rugăm să încercați mai târziu"

- La naiba!

Îmi arunc telefonul pe canapea, eram îngrijorată, au trecut aproape 2 zile de când nu l-am mai văzut pe Yoongi, și nici acum nu a venit acasă.

Soneria se aude din spatele ușii, curioasă, o iau la fugă spre ușă și o deschid îndată, sperând să fie cine cred eu.

- Ce...

Șoptesc neînțelegând de ce au venit toți 6 acasă la mine.

- Bună!

Îmi zice unul dintre ei plictisit.

- Ce căutați aici? Yoongi e cu voi?

Mă dau într-o parte încercând să-mi dau seama dacă l-au adus înapoi.

- Nu, nu e cu noi...

- Atunci...?

- Tu ar trebui să știi!

Îmi răspunde rece nesuferitul de astăzi.

- De unde-

- În fine...
*Își dă ochii peste cap*

- Taehyung, încetează! Deci Yoongi nu e cu tine, nu?

- Nu...credeam că știți voi unde e.

- L-ai sunat?

*Mă întreabă Jimin*

- De câte ori, și tot nu mi-a răspuns. Haideți!

Mă dau din fața ușii făcându-le loc să treacă, nesuferitul intrând ultimul privindu-mă urât, la fel și eu.

Mă dau din fața ușii făcându-le loc să treacă, nesuferitul intrând ultimul privindu-mă urât, la fel și eu

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.


Au analizat încăperea, îi priveam din când în când văzându-le fețele mirate.

- Waa, aici stai tu?

Mă întreabă roșcatul încă având privirea pe obiectele scumpe.

- Da, adică într-un fel, asta-i casa părinților mei.

- Norocos e Yoongi cât a stat aici, sincer.

- Tu ești...?

Doar o fantezie {M.Y.G}Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum