Capitolul 13

78 5 3
                                    

Din capitolul anterior ... [ Scuzati ca voi pune atita conversatie din capitolul precedent,dar poate unii dintre voi,ati mai citit anumite carti,dupa aceasta,si posibil sa fi uitat despre ce merge vorba ,dar daca totusi ait citit mai recent puteti sa sariti peste... ]
P.S : Daca nu av place sa postez anumite fragmente din capitolele anterioare,atunci scrieti-mi la comentarii..Nu ma voi supara,PuR si simplu,vreau sa stiu daca e bine ce fac,pentru ca oricum  nu sunt o scriitoare profesionista si experimetata..
:*
Bafta la citit!

-Ai fugit,imi spune fermecator,ce tot spun?,fara vreun preambul.Trebuie sa recuperez acel telefon.Unde esti? ma intreaba deodata si pare ca rinjeste in telefon,cu toate ca nu-l pot vedea,de cind sunt cu Magnus ,am cam deprins anumite obiceiuri la barbati ( A/N -Nu va ginditi la chestii perverse).

 Fermecator.Nici vorba de "Multumesc frumos pentru ca m-ai ajutat in afacerea cu japonezii"

-Cu placere,spun.Si-altadata.

-Oh!

Pare fisticit pentru o clipa.

-Corect.Multumesc.Iti ramin indatorat.Acum,cum facem sa-mi recuperez telefonul ala? Ai putea sa mi-l lasi la birou sau as putea trimite un curir sa-l ia.Pe unde esti?

 

Nu-I raspund nimic.N-am de gind sa il dau inapoi.Am nevoie de acest numar,mai ales dup ace le-am spus toti angajatilor sa sune pe el.E foarte,poate mai mult decit important pentru mine,si nu pot lasa un sef sa-mi spuna mie ce sa fac ,mai ales cind nu e seful MEU.

-Alo?

-Da.

String telefonul in mina si inhgit puternic in sec.

-Faza e ca trebuie sa imprumut telefonul asta.Doar un pic.

-Iisuse!

Il aud oftind.

-Uite ce e,ma tem ca nu poate fi “imprumutat’.E proprietatea companiei si am nevoie de el.Sau prin “a imprumuta “ intelegi de fapt “a fura”? Pentru ca,crede-ma pot sa-ti dau de urma si n-am de gind sa-ti platesc o suta de lire recompense! Spune el pe un ton usor enervate.Dar de ce ar fi enervat? Nustiu,nu mai inteleg nimic din toate astea?! ^?

 

 Oare asta isi inchipuie? Ca vreau bani? Ca ma ocup cu “rapirea” telefoanelor mobile?

-Nu vreau sa-l fur! Exclam,indignata.Doar ca-mi trebuie citeva zile.Am dat numarul tuturor si e vorba de o urgenta……

-Ce-ai facut?

Pare uluit.

-De ce ai face asa ceva?

-Mi-am pierdut inelul de logordna.

Mi-e foarte greu sa o spun cu voce tare.Pina si in mintea mea rasuna mai bine,dar acum….

-E foarte vechi si valoros.Si apoi mi s-a furat telefonul si eram absolute disperata si apoi am trecut pe linga cosul de gunoi si acolo l-am vazut.La cos,adaug,pentru effect dramatic. Secretara ta pur si simplu l-a aruncat la  cos.Odata ce un lucru ajunge la cos,devine proprietate publica,sa stii.Oricine il poate revendica. Spun eu  cu o voce mai tacuta,dar spre sfirsit,ma evervez usor!

-Aiurea,imi da el replica. Cine ti-a spus asta?

-E...e ceva ce stie toata lumea.

Incerc sa par sigura pe mine.

-Oricum cum se face ca asistenta ta s-a carat pur si simplu si a aruncat telefonul la cos? Nu pare sa fi fost cine stie ce asistenta,dupa mine.

Îți știu numărul :*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum