Legături Magice

V. Mâna destinului

   Mă întreb de ceva timp... cum am ajuns prietenă cu acești patru muschetari? Adică, din câte belele a trebuit să-i scot până acum, nu-mi dau seama cum mama nu m-a obligat să stau departe de ei. Dar apoi îmi aduc aminte că degeaba ar fi făcut-o, tot stăteam cu ei într-un fel sau altul. Probabil de aia stau în dreapta lui Draco cât Hagrid ne conduce spre intrare, unde Minnie ne așteaptă cu siguranță.

   Inspir adânc, ținându-l pe fraierul blond de mână pentru a câștiga ceva curaj între timp. Săracul, cred că se abține din a urla la mine să las mai moale strânsoarea că există riscul să-i rup oasele cu forța mea. Pufnesc amuzată la gândul ăsta și ajungem în fața ușilor mari de lemn, după amicul meu uriaș deschide ușile, lăsând-o la iveală pe Minnie într-o pelerină de culoarea smaraldului, părul negru prins în coc și cu obișnuita expresie severă, ce-i bagă în sperieți pe elevi câteodată. 

   Numai că eu știu câtă bunătate și iubire maternă ascunde în spatele acestei înfățișări. De fapt, mai sunt câteva persoane care i-au ajuns la suflet în așa fel încât să arate partea asta din ea, însă nu mai sunt aici ca să-i vindece sufletul ce încă încearcă să se cicatrizeze. Buni, nu aș vrea să trec vreodată prin aceleași evenimente ca tine fiindcă durerea celor dragi mă doboară deja. 

   — Anul întâi, profesoara McGonagall, face Hagrid prezentările.

   — Mulțumesc, Hagrid, îi preiau eu de aici.

   Deschide ușa larg. Nu știu de ce, însă faptul că pășesc ca o elevă pe holurile asta, îmi face stomacul să strângă de emoții. Am văzut sortarea de atâtea ori și, totuși, emoțiile mă năpădesc mai tare decât aș fi crezut.

   O urmăm pe Minnie pe lespezile de piatră și aud murmure, venind de undeva, dintr-o încăpere din dreapta. Suntem conduși într-o cameră goală. Ne înghesuim unii în alții, mult mai aproape decât am fi făcut-o în mod obișnuit și așteptăm emoționați.

   — Bine ați venit la Hogwarts, ne urează Minnie. Banchetul în onoarea voastră o să înceapă în curând, dar, înainte de a vă ocupa locurile în Marea Sală, o să fiți conduși în camerele voastre. Operațiunea de sortare este foarte dificilă și importantă, deoarece veți fi ca o mare familie cât timp veți studia aici. Veți face parte dintr-o casă, unde veți învăța împreună, veți dormi în dormitorul casei respective si vă veți petrece timpul liber tot acolo și tot împreună. Cele patru case sunt: Gryffindor, Hufflepuff, Ravenclaw și Slytherin. Fiecare casă are istoria ei și fiecare a produs vrăjitori și vrăjitoare de seamă. Cât veți sta aici, prin strădaniile voastre, casa va primi puncte și orice încălcare a vreunei reguli vă va face să pierdeți puncte. La sfârșitul anului, casa care are mai multe puncte primește Cupa Caselor, o mare onoare pentru oricine. Sper să faceți cinste casei din care veți face parte. Ceremonia de sortare va începe în câteva momente. Purtați-vă cum trebuie până vă vine rândul!

   Minnie, ai un talent în a-ți speria elevii de zile mari, trebuie să mă înveți și pe mine cum să fiu așa. Sau poate pun în practică tot ce am învățat de la Severus... oricum ar fi, am de la cine să o iau.

   Ochii ei zăbovesc asupra unui băiat din fața mea, apoi pe un alt băiat, recunoscându-l aproape imediat după părul de un roșcat intens. La final, îi întâlnesc irișii întunecați și-i zâmbesc cald, asigurând-o că sunt bine și că poate să-i transmită asta mamei. Săraca, cred că i-a făcut capul calendar lui Severus și au ajuns să aibă o ceartă nouă.

   Ăștia doi vor deveni piesa de rezistență pentru noii elevi, pe cât punem pariu că vor face pariuri legate de ei în cel mai scurt timp? Mă abțin din a râde acum, mai ales că observ sprânceana ridicată a lui buni. Cred că am exagerat.